Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

7
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
manilor ~i concluziona: ,,se poate spune ca dupa toate probabilitatile,
populatia romaneasca in coltul nord-estic al Serbiei se ridica la o cifra
cuprinsa intre 260.000 ~i 300.000".
Evoca ~i cateva aspecte etnografice care il duceau la urmatoarea concluzie,
corecta m opinia noastra: ,,Din punct de vedere etnografic, se
pare ca aceasta regiune reprezinta o urma a unei vechi punti de legatura
intre grupul daco-roman ~i eel macedo-roman, punte care, dupa toate
probabilitatile, nus-a sfaramat de prea multa vreme:'
Invoca apoi actiunea de deznationalizare cu caracter antiromanesc
promovata de autoritati: ,,Dupa cums-a vazut din cifrele statistice, guvernul
sarbesc ar fi incantat sa faca sa dispara populatia romaneasca din
Serbia. Oficial avand eel mai duke zambet pe buze, indemnand la legaturi
trainice de prietenie cu Romania, statul sarb i~i da toate silintele sa
ucida ca popor pe cei 300.000 de straini care ii incomodeaza". 89 Pe scurt
enumera cateva din realitatile cu caracter antiromanesc, precum interdictia
circulatiei publicatiilor romane~ti, interdictia de a se _folosi in
procesul ~colar limba romana; actiunea promovata de biserica, inclusiv
impotriva cartilor biserice~ti romane~ti etc. Din proprie experienta, G.
Valsan facea in urma cu aproape un veac urmatoarea constatare: ,,Daca
la ace~ti romani nu se poate vorbi de o con~tiinta nationala, se poate
insa vorbi de un puternic instinct etnic. Aceasta il face pe roman sa reziste
tuturor silintelor de deznationalizare .. :'
In concluzie, invatatul bucure~tean a arata_t ca problema sutelor de
mii de romani de peste Dunare ,,trebuie sa o ~tie toata suflarea romaneasca
~i trebuie sa o afle ~i strainatatea. Avem o adevarata Bucovina
de sud, mult mai primejduita, ~i de ea nu am vrut sa ~tim nimic ... Tara
noastra nu mai poate uita aceasta puternica provincie de romani...
Daca fatalitatea geografica a hotarelor naturale a fa.cut ca un mare fluviu,
Dunarea, sa-~i mane apele prin tinutul acesfor romani ~i tara noas- •
tra ~i sa insemne pe harti ~i in mintile oamenilor o granita pe care nu se
gande~te nimeni sa o treaca, sa se ~tie ca o astfel de granita trebuie sa
89 Idem, p. 25.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
ramaie numai politica, nu ~i culturala." 90 Pornind de la aceasta, G. Valsan
schita ~i un minimal program de actiune, respectiv deschiderea de
~coli cu invatatori ~i rnanuale rornane~ti, introducerea lirnbii romane
in biserica, ~prijin cultural de tot felul caci ,,Nu avem neam de risipit
nimanui ~i niciodata! 0 mare datorie prezenta a noastra e sa aprindern
flacara con~tiintei romane~ti in romanii din Serbia ~i Bulgaria''-9 1
Tot atunci, in contextul razboaielor balcanice despre romanii din
Serbia, scria in finalul uneia dintre lucrarile sale ~i aromanul L. T. Boga.
9 2 A pornit de la ideea ca inca din momentul veniri lor in spatiul balcanic,
romanii au trait alaturi de sarbi. Credea ca multa vreme, romanii
din sudul Dunarii s-au indeletnicit in special cu pastoritul, ceea ce a
fost un factor esential in mentinerea identitatii lor proprii. In opinia
sa, procesul de asimilare de catre sarbi a devenit posibil atunci cand:
,,Romanii au fost siliti sa-~i lege viata de pamantul pe care inainte doar
il cutreierau cu turmele lor, mtrerupand astfel legatura cu romanii din
celelalte paqi .. 93 ". Considera a~adar, ca doua straturi alcatuiau rornanitatea
timoceana la inceputul veacului trecut, respectiv descendenti
ai inca din secolul 17, pe insula Ostrovul Mare am vazut refugiindu-se
romanii din satul Bel-Izvor (Mehedinti). Tinutul acesta al Serbiei, cu
munti destul de inalti ~i cu paduri bune pentru adapost a trebuit sa
atraga populatia din campia romaneasca, ori de cate ori aceasta era expusa
la incalcarile du~manului lor de afara sau la lacomia celor dinlauntru.
Prin pozitia sa, acest tinut a fost cunoscut ~i cercetat desigur
inca de demult, de rornanii din stanga Dunarii. De aceea stramutarile
in masa au fost precedate de a~ezari sporadice, al caror inceput cu greu
se poate stabili azi." 94 Imigrarea a avut loc a tat din Tara Romaneasca, cat
~i de peste munti, din zonele transilvano-banatene.
90 Idem, p. 27
91 Ibidem.
92 Romc'inii din Macedonia, Epir, Tessalia, Albania, Bulgaria $i Serbia (note etnografice $i
statistice), Bucure~ti, 1913.
93 L. T. Boga, op. cit., p. 24.
94 Idem, p. 25.
65