Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei rntre anii 1804-1948
Timocului. 83 El invoca pe de-o parte propriile cuno~tinte dobandite in
timpul calatoriilor sale in Balcani, iar pe de alta parte, a fa.cut apel la
o insemnata literatura de specialitate, provenind din spatiul balcanic
sau de la savanti de renume precum N. Iorga, G. Weigand, K. Jirecek,
J. Cvijic etc. El a pornit de la urmatoarea constatare: ,,Insemnatele evenimente
din Balcani au fost, din punct de vedere national, un fericit
prilej de a se aduce la cuno~tinta celor multi elementul romanesc din
Bulgaria ~i Serbia, - element pana acuma ignorat nu numai de publicul
mare, ci chiar de o parte a paturei culte romane~ti. Foarte multi cititori
de ziare au fost mirati citind telegrame care vesteau ca sarbii au pus in
fruntea focului din Balcani regimentele romane~ti din Craina, Pozarevac,
Timoc l;ii ca la $il;itov, in Bulgaria, preotul dand binecuvantarea
trupelor ce plecau spre razboi s-a rugat pentru regele Carol ~i a vorbit
aducand elogii vitejiei romanilor din care se compune majoritatea garnizoanei
$il;itov. .. Zvonul despre aceasta populatie romaneasca nu s-a
raspandit numai in tara noastra. Ziarele straine, comentand atitudinea
actuala a Romaniei, incep a pomeni de romanii din Bulgaria l;ii Serbia". 84
In memoriul sau, Vfilsan a fa.cut o prezentare geografica a tuturor romanilor
din spatiul dunarean al Bulgariei, insul;iindu-l;ii mai vechi concluzii
privind existenta a peste 90 de al;iezari rurale romanel;iti, el a invocat
afirmatiile mai vechi ale lui Lejean din anul 1857 l;ii ale lui C. Jirecek
din anul 1878 privind existenta in trecut in spatiul bulgaresc inclusiv in
jurul capitalei Sofia a unui numar mult mai mare de romani. El discuta
cu aceasta ocazie subliniind ca in diversele statistici cifra prezentei lor
a fost mult miqorata l;ii a concluzionat: ,,Fara nici o exagerare deci, in
Bulgaria populatia romaneasca trece de 100.000 de suflete". Invoca pe
scurt unele aspecte etnografice privitoare mai cu seama la zona Vidinului:
,,Acei;;ti romani din Bulgaria in privinta situatiei materiale ~i in
83 G. Vfilsan, Romanii din Bulgaria $i Serbia (a$ezare, vechime, numar, fizionomie, stare
economica $i socialii.), in Romania $i popoarele balcanice, Bucure~ti, 1913, p. 13-27.
84 Idem, p. 13. G. Valsan invoca publicaµa germana ,,Deutsches Volksblatt", fara a preciza
data in care se afirma: ,,Alianta balcanica face razboi pentru un principiu naµonal, spre a
desrobi popoarele balcanice. Insa in Bulgaria locuiesc 80 de mii de romani, in Serbia 100 de
mii. Ar fi dar drept ~i nimerit a-i alipi pe ace~tia de romani."
I
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
privinta culturii par a sta mai bine decat cei din Serbia i;;i din Romania.
Cei izolati intre sate bulgare~ti se desnationalizeaza. Grupul de sate din
jurul Vidinului rezista insa foarte bine. Ace~tia au l;ii un deputat roman
din Stanot~rn, iar negustorii din Vidin sunt nevoiti sa invete romanei;;te
spre a-l;ii putea desface marfa". 8 s
Apoi a trecut la ceea ce a denumit ,,grupul compact romanesc dintre
Morava l;ii Timoc" uncle acel;iti romani ,,locuiesc compact un tinut care
cuprinde a l;iasea parte din toata Serbia. Au pamant felurit in care se afla
campii l;ii terase cu cereale, coaste cu vii minunate ~i munti cu paduri
intinse, cu mine de carbuni, cupru l;ii fier, cu marmora ~i ape minerale."
86 A adus o serie de dovezi privind prezenta mai veche a romanilor
pe un spatiu mult mai in tins, inclusiv in documentele unora dintre monarhii
sarbi din dinastia Nemanicilor 87 . Atunci G. Vfilsan a impartal;iit
ideea ca dincolo de Dunare prezenta romaneasca a fost rezultatul unei
imigratii venite dinspre nord, aducand intre altele ca argument situatia
geografica: ,,Privind o harta a tinutului se poate vedea ca, in conturul
general, Dunarea face aci un mare unghi aproape drept (Belgrad, Severin,
Vidin), strans la miazanoapte de Banat, iar la rasarit de Oltenia.
Tinutul romanilor din Serbia, mai ales Craina, se introduce ca o pana
intre Banat i;;i Oltenia ... Al;ia ca de cand se admite existenta romanilor
pana la Dunare, in Banat ~i Oltenia, cam tot de atunci e probabila
existenta romanilor in cuprinsurile sarbe~ti de alaturi. Bineinteles, prin
chiar pozitia de unghi care intra intre Banat ~i Oltenia, tinutul a fost
alimentat in deosebite timpuri de populatie romaneasca". 88 Apoi analizeaza,
la fel ca i;;i pentru cazul Bulgariei, evolutia situatiei statistice
a romanilor dupa recensamintele sarbe~ti care miqorau ponderea ro-
85 Idem, p. 17.
86 Idem, p. 18.
87 In acest sens a invocat studiul Jui B. P. Hasdeu: Resturile unei cii.rti de donatiune de pe la
anul 1348, emanatii. de la fmparatul sarbesc Du$an $i relativa la starea sociala a romanilor de
peste Dunii.re, in ,,Arhiva istorica': III, (1867), p. 85-196. Pe aceea~i linie invoca ~i parerea Jui
I~rga, exprimata pe la 1890, ca locuitorii dintre Timoc ~i Morava alcatuiau veriga de legatura
dintre cei din Dacia ~i cei din Macedonia.
88 Idem, p. 20-21.
62