Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
Share Embed Flag
Download ePaper

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Balcani
23.11.2023 Views

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 tia 1?i-au publicat ulterior in Anuarul de geografie !;ii antropogeografie, II, 1911-1912, rezultatele cercetarilor lor. Primul dintre ei, G. Giuglea 78 marturise1?te: ,,Planul a fost sa intreprindem o investigatie lingvista-geografica, care duce, credem, la rezultatul etnografic de a cunoa~te cu mijloace mai complexe fiinta unui popor. Am voit sa studiem pamant, a~ezari omene!;,ti, port, obiceiuri, precum !;ii in ce chip se reflecteaza toate acestea in limba, avand bineinteles fiecare dintre noi, indesebita privire partea care este mai accesibila pregatirii sale speciale. Se intelege ca pe langa acestea nu am uitat ca trebuie luat in vedere ~i ceea ce ar putea oferi istoria." Cu aceea ocazie au fost vizitate !;ii cercetate 30 de sate. Prima intrebare pe care 1?i-a propus a o lamuri G. Giuglea a fost aceea a trecutului: ,,cand e vorba de o populatiune, dupa ce ii araµ intinderea, trebuie sate ocupi imediat de vechimea ei. Acesta este punctul eel mai·greu, in starea in care se afla la noi aceste studii .. :' 79 Lingvist de formatie, universitarul G. Giuglea credea in insemnatatea deosebita a toponimiei: ,,in aceste documente, care sunt numirile toponimice, se poate ceti uneori timpul cand au fost date, precum !;ii neamul care le-a

Romanii din Nord-Estul Serbiei rntre anii 1804-1948 Timocului. 83 El invoca pe de-o parte propriile cuno~tinte dobandite in timpul calatoriilor sale in Balcani, iar pe de alta parte, a fa.cut apel la o insemnata literatura de specialitate, provenind din spatiul balcanic sau de la savanti de renume precum N. Iorga, G. Weigand, K. Jirecek, J. Cvijic etc. El a pornit de la urmatoarea constatare: ,,Insemnatele evenimente din Balcani au fost, din punct de vedere national, un fericit prilej de a se aduce la cuno~tinta celor multi elementul romanesc din Bulgaria ~i Serbia, - element pana acuma ignorat nu numai de publicul mare, ci chiar de o parte a paturei culte romane~ti. Foarte multi cititori de ziare au fost mirati citind telegrame care vesteau ca sarbii au pus in fruntea focului din Balcani regimentele romane~ti din Craina, Pozarevac, Timoc l;ii ca la $il;itov, in Bulgaria, preotul dand binecuvantarea trupelor ce plecau spre razboi s-a rugat pentru regele Carol ~i a vorbit aducand elogii vitejiei romanilor din care se compune majoritatea garnizoanei $il;itov. .. Zvonul despre aceasta populatie romaneasca nu s-a raspandit numai in tara noastra. Ziarele straine, comentand atitudinea actuala a Romaniei, incep a pomeni de romanii din Bulgaria l;ii Serbia". 84 In memoriul sau, Vfilsan a fa.cut o prezentare geografica a tuturor romanilor din spatiul dunarean al Bulgariei, insul;iindu-l;ii mai vechi concluzii privind existenta a peste 90 de al;iezari rurale romanel;iti, el a invocat afirmatiile mai vechi ale lui Lejean din anul 1857 l;ii ale lui C. Jirecek din anul 1878 privind existenta in trecut in spatiul bulgaresc inclusiv in jurul capitalei Sofia a unui numar mult mai mare de romani. El discuta cu aceasta ocazie subliniind ca in diversele statistici cifra prezentei lor a fost mult miqorata l;ii a concluzionat: ,,Fara nici o exagerare deci, in Bulgaria populatia romaneasca trece de 100.000 de suflete". Invoca pe scurt unele aspecte etnografice privitoare mai cu seama la zona Vidinului: ,,Acei;;ti romani din Bulgaria in privinta situatiei materiale ~i in 83 G. Vfilsan, Romanii din Bulgaria $i Serbia (a$ezare, vechime, numar, fizionomie, stare economica $i socialii.), in Romania $i popoarele balcanice, Bucure~ti, 1913, p. 13-27. 84 Idem, p. 13. G. Valsan invoca publicaµa germana ,,Deutsches Volksblatt", fara a preciza data in care se afirma: ,,Alianta balcanica face razboi pentru un principiu naµonal, spre a desrobi popoarele balcanice. Insa in Bulgaria locuiesc 80 de mii de romani, in Serbia 100 de mii. Ar fi dar drept ~i nimerit a-i alipi pe ace~tia de romani." I Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================ privinta culturii par a sta mai bine decat cei din Serbia i;;i din Romania. Cei izolati intre sate bulgare~ti se desnationalizeaza. Grupul de sate din jurul Vidinului rezista insa foarte bine. Ace~tia au l;ii un deputat roman din Stanot~rn, iar negustorii din Vidin sunt nevoiti sa invete romanei;;te spre a-l;ii putea desface marfa". 8 s Apoi a trecut la ceea ce a denumit ,,grupul compact romanesc dintre Morava l;ii Timoc" uncle acel;iti romani ,,locuiesc compact un tinut care cuprinde a l;iasea parte din toata Serbia. Au pamant felurit in care se afla campii l;ii terase cu cereale, coaste cu vii minunate ~i munti cu paduri intinse, cu mine de carbuni, cupru l;ii fier, cu marmora ~i ape minerale." 86 A adus o serie de dovezi privind prezenta mai veche a romanilor pe un spatiu mult mai in tins, inclusiv in documentele unora dintre monarhii sarbi din dinastia Nemanicilor 87 . Atunci G. Vfilsan a impartal;iit ideea ca dincolo de Dunare prezenta romaneasca a fost rezultatul unei imigratii venite dinspre nord, aducand intre altele ca argument situatia geografica: ,,Privind o harta a tinutului se poate vedea ca, in conturul general, Dunarea face aci un mare unghi aproape drept (Belgrad, Severin, Vidin), strans la miazanoapte de Banat, iar la rasarit de Oltenia. Tinutul romanilor din Serbia, mai ales Craina, se introduce ca o pana intre Banat i;;i Oltenia ... Al;ia ca de cand se admite existenta romanilor pana la Dunare, in Banat ~i Oltenia, cam tot de atunci e probabila existenta romanilor in cuprinsurile sarbe~ti de alaturi. Bineinteles, prin chiar pozitia de unghi care intra intre Banat ~i Oltenia, tinutul a fost alimentat in deosebite timpuri de populatie romaneasca". 88 Apoi analizeaza, la fel ca i;;i pentru cazul Bulgariei, evolutia situatiei statistice a romanilor dupa recensamintele sarbe~ti care miqorau ponderea ro- 85 Idem, p. 17. 86 Idem, p. 18. 87 In acest sens a invocat studiul Jui B. P. Hasdeu: Resturile unei cii.rti de donatiune de pe la anul 1348, emanatii. de la fmparatul sarbesc Du$an $i relativa la starea sociala a romanilor de peste Dunii.re, in ,,Arhiva istorica': III, (1867), p. 85-196. Pe aceea~i linie invoca ~i parerea Jui I~rga, exprimata pe la 1890, ca locuitorii dintre Timoc ~i Morava alcatuiau veriga de legatura dintre cei din Dacia ~i cei din Macedonia. 88 Idem, p. 20-21. 62

Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />

tia 1?i-au publicat ulterior in Anuarul de geografie !;ii antropogeografie,<br />

II, 1911-1912, rezultatele cercetarilor lor.<br />

Primul <strong>din</strong>tre ei, G. Giuglea 78 marturise1?te: ,,Planul a fost sa intreprindem<br />

o investigatie lingvista-geografica, care duce, credem, la rezultatul<br />

etnografic de a cunoa~te cu mijloace mai complexe fiinta unui<br />

popor. Am voit sa studiem pamant, a~ezari omene!;,ti, port, obiceiuri,<br />

precum !;ii in ce chip se reflecteaza toate acestea in limba, avand bineinteles<br />

fiecare <strong>din</strong>tre noi, indesebita privire partea care este mai accesibila<br />

pregatirii sale speciale. Se intelege ca pe langa acestea nu am uitat ca<br />

trebuie luat in vedere ~i ceea ce ar putea oferi istoria."<br />

Cu aceea ocazie au fost vizitate !;ii cercetate 30 de sate. Prima intrebare<br />

pe care 1?i-a propus a o lamuri G. Giuglea a fost aceea a trecutului:<br />

,,cand e vorba de o populatiune, dupa ce ii araµ intinderea, trebuie sate<br />

ocupi imediat de vechimea ei. Acesta este punctul eel mai·greu, in starea<br />

in care se afla la noi aceste studii .. :' 79 Lingvist de formatie, universitarul<br />

G. Giuglea credea in insemnatatea deosebita a toponimiei: ,,in<br />

aceste documente, care sunt numirile toponimice, se poate ceti uneori<br />

timpul cand au fost date, precum !;ii neamul care le-a

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!