Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
se ... " Concluzia vine de la sine: ,,la venirea lor in Serbia, slavii au gasit,
in noua lor patrie, rama~ite ale vechilor colonii romane, amestecate cu
populatie autohtona latinizata. 0 parte din ace~ti romani, impin~i de
slavi, s-au refugiat mai la vale ~i ii gasim in imprejurimile Pecului, pana
in secolul al XIV-lea. 0 alta parte ramane ~i mai departe in Serbia, ocolind
cu turmele sale de la Dunare pana la Marea Adriatica, abatandu-se
prin Raguza; ~i in cele din urma se stabile~te, unii construindu-~i locuinte
de iarna in Val ea Timocului... Romanii stabiliti m Val ea Timocului
se vede ca au rezistat tuturor furtunilor ~i s-au mentinut pana in secolul
al XIV-lea, cand incep sa emigreze romani din tara, in masa carora se
contopesc .. :• 15
El analizeaza apoi opinii privind cronologia venirii in spatiul timocean
a romanilor din nordul Dunarii. Astfel, crede ca, evolutia raporturilor
dintre Imperiul Otoman ~i Tara Romaneasca, in a doua jumatate a
secolului XV, mai cu seama in jurul anului 1480 ar fi determinat atunci
o prima emigrare, mai exact inceputul unei emigrari care a durat mai
multe veacuri. C. Constante este insa categoric impotriva afirmatiilor
istoricilor ~i etnologilor sarbi ce afirmau ca introducerea Regulamentelor
Organice in spatiul nord-dunarean ar fi determinat o masiva emigrare
spre sud, dupa 1832. Aceea~i opinie o avea ~i in legatura cu un val
distinct de migratie spre sud, datorita evenimentelor revolutionare de
la 1848.
1ntr-o nota intocmita cu ocazia republicari~ textului sau in anul 1943,
C. Constante arata ca la mdemnul mvatatului academician C. Istrate a
studiat indeaproape realitatile romane~ti din Valea Timocului, urmand
sa alcatuiasca ~i partea a doua a studiului, tratand despre
1. Casa, familie, sat.
2. Starea culturala ~i economica.
3. Opera de sarbizare.
1ncetarea misiunii sale in spatiul sarbesc nu i-a permis sa-~i continue
preocuparile in aceasta directie.
75 Idem, p. 122-123.
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI =======""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""=
Aproape in aceea~i perioada, dar la o data ce nu poate fi precizata in
mod cert, intre romanii din Timoc s-a aflat ~i Nicolae Batzaria, frunta~
al mi~carii nationale a romanilor in intregul spatiu balcanic. Acesta relateaza
impresiile sale in cartea ,,Romania vazuta de departe". 76 Acesta
arata cate ceva din discutiile sale cu o serie de tarani romani cu ocazia
targului de la Cuprija. Arata cum ace~ti romani de acolo nu aveau nici
un fel de informatii, ba dimpotriva, despre posibilitatea de a scrie, respectiv
de a tipari in romane~te. Acela~i Batzaria a aflat ~i despre educatia
facuta de catre sarbi in legatura cu Romania invecinata: ,,Cica Tara
Romaneasca ar fi o tari~oara mult mai mica ~i mai slaba decat Serbia,
cica acolo totul e rau ~i pe dos, ca nu e dreptate ~i slobozie, ca acolo taranul
e rob ~i traie~te in corturi ~i o multime de nazbatii de felul acesta.
~a le spuneau intruna sarbii ~i ei nu aveau prilejul sa se convinga de
contrariul. Cat despre dreptul de a avea ~i ei biserici ~i ~coli romane~ti,
despre aceasta nu putea fi nici vorba. Odata ce Ii se spunea ca romanii
nu au ma.car slova lor". 77
N. Batzaria, care cuno~tea bine aqiunea de deznationalizare din Macedonia,
a constatat aceea~i realitate ~i in Valea Timoculu1 . unde, de
asemenea, se manifestau destui romani renegati, ,,fratii no~tri rataciti",
care se impotriveau mi~carii nationale.
in sfar~it, el relateaza ~i despre chemarea sa la politie, uncle a fost
anchetat, putand sa dovedeasca ca nu era agent al guvernului de la Bucure~ti,
trimis la romanii din Timoc, reu~ind totu~i sa scape fara complicatii
deosebite.
in ajunul razboaielor balcanice, primii invatati ~i universitari romani
cu o temeinica pregatire ~tiintifica au intreprins primele investigatii
speciale in randurile romanilor din zona timoceana. Astfel, in vara
anului 1909 in zona s-au aflat, sub egida Seminarului de Geografie de
la Universitatea din Bucure~ti, o serie de profesori licentiati ~i studenti,
avand in frunte pe geograful G. Valsan ~i pe lingvistul G. Giuglea. Ace~-
76 Aparuta la Bucure~ti, la Editura Viata Ramaneascii., f.a. (probabil 1906) ~i retiparita in N.
Batzaria, Spovedanii de cadane, Ed. Tudor Nedelcea, Craiova, 1996.
77 N. Batzaria, Spovedanii..., p. 42-43.
58
59