Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
ruia Kanitz s-a oprit in mai multe randuri. 61 Ar fi de remarcat insa ca el
nu este consecvent in ceea ce prive~te aceasta idee a emigrarii recente a
romanilor in dreapta Dunarii. Astfel, in ultima editie a lucrarii sale despre
Serbia, finalizata spre sfar~itul vietii sale ~i aparuta dupa moartea
sa, afirma: ,,Originea rumanilor, vlahilor sau romanilor, cu toate sfortarile
~tiintei istorice, nu a fost clarificata indeajuns pana astazi. Niebuhr
li numea un popor enigmatic. Alti cercetatori se supralicitau in ipoteze
care duceau la cele mai contradictorii concluzii. In urma, Miklosich
se ocupa de aproape cu limba romana ~i ajunse astfel la o justa lumina
asupra originei acestui popor interesant. El gase~te nerntemeiata parerea
lui Schafarik. .. tot a~a ~i parerea lui Kopitar... Dupa Miclosich,
originea limbii romane dateaza de la inceputul celui de-al doilea veac,
cand coloni~tii romani se a~ezara pe malul Stang al Dunarii. El cauta sa
dovedeasca istoric ca romanii secolelor V ~i VI au fost daci ~i geti romanizati
~i ca inaintarea lor din Dacia, mtemeiata de Aurelian in Moesia,
pe malul drept al Dunarii, catre nord, ar fi de explicat prin cucerirea
tarilor estice de catre sloveni, in secolul VII:' 62
In acela~i capitol mentionat, privind romanii din spatiul sarbesc, el
face o ampla descriere a barbatilor ~i femeilor, despre acestea din urma
afirma, de exemplu: ,,Femeia romana, prin frurnusetea ~i gratia corpului
~i a rni~carii, aminte~te de clasica tinuta a Romanei.. Forma capului
~i a fetei, taietura nasului ~i a gurii, aduc cu statuile antice care se gasesc
a tat de mult in vechea Dacie ... Un grup de tin ere romance mtorcandu-se
de la fantana, ofera un tablou adorabil..:' 63
Se refera ~i la educatia spirituala, subliniind intre altele ca pentru
romani in Serbia nu exista ~coli proprii, ci doar cele care se studiaza in
limba sarba. In viziunea sa, ocupatia principala a acestor romani o con-
r
• t; Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
stituia agricultura, careia i s-a adaugat viticultura, cre~terea animalelor
etc. In mai multe randuri a evocat diverse obiceiuri ~i superstitii. Astfel,
de exemplu, pentru o epoca in care lipseau mijloace tehnice de reproducere
a realitatii, inainte de aparitia fotografiei, da numeroase informatii
privind portul romanesc din dreapta Dunarii, prin multe pagini,
deosebit de importante, care, de altfel, au ~i fost folosite de cercetatorii
moderni ai vestirnentatiei din acel spatiu. 64 El a participat, intre altele,
la mai multe nunti la romani, pe care le ~i evoca.
Interesante sunt, a~a cum am aratat ~i in alta parte, datele statistice
privind ponderea romanilor in statul sarbesc, incepand din 1866, cand
acolo au trait 127.326 de romani. Important este faptul ca, analiza operei
sale perrnite enumerarea a nu mai putin de 47 de sate romane~ti in
Serbia ~i 8 a~ezari romane~ti din Bulgaria pe care le mentioneaza in
mod expres ca fiind locuite de romani. S-a constatat ca el a mai strabatut
inca 41 de a~ezari in care locuiau romani, dar pe care nu i-:a mentionat
in mod expres ca traind acolo. 65
Situatia elementului romanesc din dreapta Dunarii a fost prezentata
~i de alti martori oculari. Astfel, de exemplu, profesortiJ de la Universitatea
din Leipzig, Gustav Weygand a prezentat mai multe aspecte
privind realitatile din a~ezarile romane~ti din Serbia ~i Bulgaria. El a
aratat aceea~i trista realitate din spatiul sarbesc, respectiv lipsa ~colilor
in limba materna. Aceea~i situatie in care se afla romanii din Serbia
este sernnalata ~i de Weygand: ,,E drept ca guvernul sarbesc face mari
. sfoqari pentru a sarbiza pe romani, rezultatele dobandite insa sunt deocamdata
mici. Se angajeaza numai preoti sarbi sau sarbofili, care se
folosesc in serviciul divin numai de limba sarbeasca. Taranii insa nu
61 Despre S. Draxin, inclusiv o analiza a parerilor lui Kanitz despre acest militant peritru
cauza romaneasca, vezi E. Bucuta, Romdnii dintre Vidin ~i Timoc, p. 37 ~.u.; Cristea Sandu
Timoc, Samoil Draxin, ba.natean din Vladimirovat in Imperiul turcesc, m Analele Societaµi
de Limba Romana, 3-4 (1972-1973), p. 499-507.
62 F. Kanitz, Serbia ... , traducere in Romdnii din Timoc ... , vol. Ill, p. 13.
63 Idem, p. 16.
64 Monica Budi~, Comunitatea romdneasca de pe Valea Timocului bulgaresc, Bucure~ti,
2001, p. 48. ~.u.
65 Florea Florescu, Romdnii din dreapta Duni'irii Daco-romanii din Balcani in opera lui F.
Kanitz, in Revista ,,Timocul", IX, 1942, II, p. 16-38 indica toate aceste a~ezari. Acela~i autor
menµoneaza ~i unii romani care au avut o contributie insernnata in luptele impotriva turcilor,
mai cu seama in timpul primei revolutii sarbe~ti, cand s-a ilustrat intre altii haiducul Veku,
respectiv Veljko Petrovic.
52
53