Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
simpatie deosebita pentru populatiile slave din Balcani ~i mari merite
in cunoa~terea ~i popularizarea celor doua state balcanice, Bulgaria
si Serbia. In decursul anilor el a alcatuit nu mai putin de patru carti
'
despre Serbia ~i tot atatea despre Bulgaria, rnulte dintre ele extrern de
volurninoase, cuprinzand, de asernenea, tabele, ilustratii, harti etc. 58
Luera.rile respective cuprind in egala rnasura date istorice, etnografice,
statistice etc. Prezinta o importanta deosebita faptul ca in aceste lucrari
F. Kanitz a acordat o irnportanta atentie unor problerne deosebite legate
de prezenta elernentului romanesc in intregul spatiu al Peninsulei
Balcanice. 59
In primul rand scrierile lui F. Kanitz au o deosebita valoare inforrnativa.
El a strabatut cea mai mare parte a a~ezarilor din spatiulsarbo-bulgar
pentru a gasi ~i descrie vestigii ale antichitatii, rama~ite ale
cetaµlor romane etc. Cele rnai multe dintre aceste ruine rornane erau
in apropierea sau chiar in interiorul unor a~ezari romane~ti de unde
interesul sau s-a extins ~i asupra acestor oameni pe care i-a pretuit. Astfel
el a la.sat pagini antologice despre etnologia romanilor balcanici la
inceputul celei de-a doua jumataµ a secolului al XIX-lea, in principal in
jurul anului 1868.
Mentioneaza prezenta rnasiva a romanilor de-a lungul Dunarii, facand
~i o serie de consideratii. de natura ~i geografica ~i etnografica in
legatura cu zona Tirnocului impa_rtita din punct de vedere politic intre
sarbi ~i bulgari. El a fa.cut ~i o serie de consi~eratii de natura istorica.
58 Dintre lucrarile sale despre Serbia amintim: Historisch-ethnographischse reisestu.dien aus
den Jahren 1859-1868. Mit. 40 ilustrationen im Texte, 20 Tafeln und einer Karte (Leipzig,
1868, Verlagsbuchhandlungvon Hermann Fries), Das Konigreich Serbien und das Serben volk
van der Romerzeit bis zur Gegenwart, Bd. I-III Land und Bevolkerung, Leipzig, 1904-1914.
Paqial, aceste lucrari au fast traduse in limba sarba: F. Kanitz, Srbija - Zemlja istanovnistvo,
Beograd Novi Sad, 1986. De asemenea, probleme legate de romanii timoceni au fast abordate
de invatatul ~i calatorul german ~i in lucrarile sale privitoare la Bulgaria, adunate intr-o
ediµe ampla Donau-Bulgarien und der Balkan. Historisch gographisch-ethnographisc,he
Reisestudien aus den]ahren 1860-1897, Vol. I, II, III, Leipzig, 1904.
59 0 parte din marturiile lui Kanitz au fast traduse in C. Constante, A. Golopenµa, op.cit., vol.
III, p. 11-23., destule note au fast utilizate de Emanoil Bucuta in monografia sa despre romanii
timoceni, publicata in anul 1923, iar o prezentare generala ampla ~i extrem de documentata a
alcatuit Florea Florescu: Romanii din dreapta Dunii.rii. Daco-romanii din Balcani fn opera lui
F. Kanitz, in ,,Timocul", IX (1942), II, p. 1-50.
r
~. Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICl ================
Astfel se refera la epoca lui Carol eel Mare, cand In zona traiau romani
cu conducatorii lor, rnentionand apoi ca unul dintre primii voievozi ai
rornanilor, Glad era de origine din Vidin, adaugand a poi ~i cronicari precum
Conia\es sau Ansbertus care mentionau pe aceea~i romani In spatiul
balcanic. Nu a uitat sa mentioneze ~i prezenta romanilor timoceni
in cadrul statului Asane~tilor, aparut la sfar~itul secolului XII ~i ajuns
la apogeu in vrernea lui Ionita eel Frumos. Kanitz a fost primul invatat
care a consemnat unele aspecte ale legaturilor culturale dintre romanii
nord-dunareni ~i locuitorii din spatiul balcanic. Astfel, de exernplu,
el mentioneaza unele rnanastiri sau biserici ridicate de voievozii din
Tara Romaneasca in spatiul din dreapta Dunarii, uncle locuiau romanii
tirnoceni. Se refera la o inscriptie gasita in ruinele manastiri Lopu~nia
care arata ca ctitorul acestui la.ca~ religios era domnitorul Radu eel
Mare al Tarii Romane~ti. In opinia sa, acela~i domnitor era ctitor ~i la
alte laca~uri religioase la Petru~a, Lukovo, Krepicevac. Interesanta este
opinia sa in legatura cu originea, respectiv aparitia rornanilor in dreapta
Dunarii. El a crezut ca in principal cauza ar fi fost irnigrarea intr-o
perioada a epocii moderne. Astfel, a afirmat: ,,Putin dupa terminarea
razboaielor de eliberare, regimul sarbesc a cautat ca sa ca~tige, pentru
colonizare in regiunile dunarene depopulate, pe romani. Dispozitia
Regulamentului Organic, care condamna pe tarani la sclavie ve~nica,
a folosit aceste intentii, iar egalitatea tuturor in fata legilor sarbe, cu
impuneri masurate, i-a legat puternic pe harnicii, mereu sporitori la
numar de via ta u~or de ca~tigat in noua patrie". 60
Aceasta idee a irnigrarii a fost reluata in mai multe randuri, atat pentru
cazul Serbiei, cat ~i pentru eel al Bulgariei. Dupa parerea sa, irnigrarea
a fost favorizata ~i de catre turci care au vrut sa-i foloseasca impotriva
populatiei slave. Astfel, de exemplu, acela~i Kanitz insista in mai
multe randuri ~i asupra unor cazuri de romani veniti din Transilvania,
respectiv din Banat ~i stabiliti in zona Vidinului. Cazul eel mai cunoscut
din acest punct de vedere a fost eel al lui Samoil Draxin asupra ca-
60 F. Kanitz, Srbija - Zemlja ... , p. 18.
50
51