Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
catre el ,,valahi", in paqile rasaritene, prezentand pe ace~tia imediat<br />
dupa sarbi ~i bulgari: ,,Valahii locuiesc tot in paqile rasaritene, dar sunt<br />
mai numero~i decat bulgarii. Ora~ele mai importante, cu majoritate<br />
absoluta a populatiei formate <strong>din</strong> vlahi sunt Pojarevat, Negotin, Cladova<br />
~i Zaichiad". 54<br />
J. Szabo a fost printre primii care a abordat ~i alte probleme legate de<br />
rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Timoc, precum trecutul lor istoric, etnologie, situatia ~colara,<br />
raporturile cu autoritatile etc. Astfel, J. Szabo afirma in mod clar<br />
autotohnia timocenilor traitori acolo <strong>din</strong> vremuri anterioare slavizarii<br />
spatiului balcanic: ,;valahii au locuit in parte aceste regiuni inainte de<br />
venirea sarbilor, iar parte <strong>din</strong>tre ei au imigrat mai tarziu <strong>din</strong> Valahia. In<br />
prezent numarul lor este de circa 175.000" 55 •<br />
Fizionomia ~i trasaturile lor morale: ,,Neamul acesta iese in relief<br />
printre celelalte neamuri - aid, ca ~i in alte paqi - prin trasaturile sale<br />
mai regulate ~i mai frumoase ... Valahii <strong>din</strong> Serbia sunt harnici, muncitori,<br />
economi ~i de mare darjenie in privinta portului ~i a limbii... Valahii<br />
sunt mai dotati de la natura decat sarbii ~i reprezinta a ~aptea parte<br />
<strong>din</strong> populatia totala a Principatului".s 6<br />
Calatorul maghiar a subliniat in mod deosebit rezistenta elementului<br />
romanesc la instrainarea lingvistica, respectiv la insu~irea limbii<br />
sarbe~ti. Astfel, el este primul strain care a remarcat situatia ~colara ~i<br />
bisericeasca <strong>din</strong> zona, respectiv numarul dublu de biserici ~i ~coli in<br />
raport cu alte judete ale <strong>Serbiei</strong>, dar in care in ~xclusivitate totul se desfa~ura<br />
numai in limba oficiala, interzicandu-se vorbirea limbii romane.<br />
Astfel, a atras atentia asupra unor aspecte caracteristice, de altfel ~i<br />
perioadei urmatoare, precum refuzul de a se urma cursuri ~colare intr-o<br />
limba romana, neintelegerea de catre cre<strong>din</strong>cio~i a limbii slavone,<br />
practicata de biserica oficiala, neputinta de a se intelege cu functionarii<br />
recrutati exclusiv <strong>din</strong> randul sarbilor ~i care nu cuno~teau limba ba~ti-<br />
54 C., Golopenp.a, op.cit., p. 49-50.<br />
55 Idem, p. 50.<br />
56 Ibidem.<br />
r .<br />
'.<br />
-<br />
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================<br />
na$ilor, discriminarea lor in sistemul justitiei. Concluziona subliniind<br />
opozitia fata de institutiile de stat.<br />
,,Vlahii au comparativ de doua ori atatea $Coli $i biserici ca sarbii,<br />
construite qe comune, pe cont propriu $i conform planului stabilit de<br />
guvern. Dar limba de predare a acestor $Coli primare este - in exclusivitate<br />
- cea sarbeasca, elevilor fiindu-le interzis sa vorbeasca limba<br />
valaha. Invatatorii sunt tot sarbi, care nu cunosc limba valaha decat<br />
in mod exceptional $i, deci, nu pot expune elevilor materia de predat,<br />
fiindca ace$tia nu inteleg nici un cuvant sarbesc. De aici urmeaza ca fiii<br />
valahilor, dupa 3-4 ani de $COala, nu invata nici ma.car sa ceteasca ~i sa<br />
scrie, iar parintii dezgustati ii retrag <strong>din</strong> ~coli, intrebuintandu-i la gospodarie.<br />
Aceasta este ~i explicatia faptului ca in Serbia (poate cu exceptia<br />
a 4-5 persoane) nu exista nici un vlah functionar public, de$i Vlahii<br />
sunt mai dotati de la natura decat sarbii, ~i reprezinta 1/7 <strong>din</strong> populatia<br />
totala a Principatului. ~i preotii sunt aproape toti sarbi, de$i printre<br />
ace~tia ar fi cativa care ar cunoa$te limba vlaha. Serviciul divin se face<br />
in limba veche slava, iar predica in sarbe~te $i in cele mai multe comune<br />
valahe nici nu se tine predica, fiindca enoria~ii nu o inteleg. ~unctionarii<br />
sunt sarbi <strong>din</strong> paqile apusene, care inainte de venirea lor ai:ci nici nu<br />
$tiau despre existenta vlahilor. Este natural ca in astfel de imprejurari<br />
sa nu existe nici o legatura intre functionari $i popor, primii neinvatand<br />
limba poporului, iar ceilalti limba ofi.ciala a statului; a$a ca valahul impricinat<br />
este pur $i simplu respins de catre functionar, alegandu-se pe<br />
deasupra $i cu injuriile acestuia. Cu cativa ani in urma a fost introdusa<br />
in Serbia Curtea de jurati. Crimele savar$ite in circumscriptiile valahe<br />
nu pot fl judecate decat la cea mai apropiata Curte sarbeasca ( care insa<br />
uneori este foarte departe), deoarece Cuqi in alta limba nu sunt. Din<br />
cauza aceasta poporul vlah <strong>din</strong> Serbia se simte cam strain $i nu simte<br />
dragostea fata de locul natal $i indeosebi fata de institutiile de stat." 57<br />
Pana in 1904 cand a murit, cercetatorul Felix Kanitz a cutreierat in<br />
repetate randuri zona balcanica, incepand chiar <strong>din</strong> 1859. El a avut o<br />
57 Ibidem, pp. 50-51.<br />
49