Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

t•·-·····•
I
fiind doar una de ordin fonetic: d - transformat in gh; I - in 1 muiat; t -
in ch; m - in m muiat; n - in n muiat.
O vie discutie pe tema nejustificata a provenientei nord-dunarene
a romanilor s-a fa.cut !;ii in jurul unor denumiri locale, precum Tarani,
Ungureni, Munteni.
In conceptia lui Jovanovic, romanii ,,se numesc ungureni pentru ca
dupa traditia lor au venit acum 120 de ani din Ungaria, de fapt din Ardeal.
Romanii ,,tarani" din Craina se numesc af;ia pentru ca au venit din
Tara Romaneasca uncle pamantul apaqine sultanului sau tarului". 50
Aceeaf;ii parere o imparta~esc majoritatea calatorilor straini ~i savantilor
bulgari ~i sarbi.
Valsan este de parere ca aceste denumiri sunt etno-geografice, ,,Romanii
de langa Vidin - cei pe care i-am vazut de aproape - se impart in
Padureni ~i Dunareni. Aceasta impaqire este determinata de a~ezarea
lor geografica; unii locuiesc in tinuturi de deal paduroase de la hotarul
Serbiei, ceilalti in ~esul ma.nos de langa Dunare. Din aceasta pricina,
Padurenii se ocupa mai mult de vite decat dunarenii, cate sunt indeosebi
plugari."s 1
Aceea~i situatie se gase~te ~i in Serbia, romanii fiind impa_rtiti in
munteni sau ungureni ~i miirginiti sau tiirani. Denumirea de muntean
este data romanilor de peste terasele muntilor, iar cea de marginiti celor
din apropierea Dunarii. Teoria lui Valsan este argumentata de existenta
in Romania, chiar ~i in ziua de azi, a acelora~i. denumiri etno-geografice:
munteni, campeni, valeni, marginiµ. Asupra denumirii de tiireni
(tiirani), raspunsul este pe cat de simplu, pe atat de logic. In Romania,
prin termenul de tiiran este desemnat eel care munce~te pamantul ( tarina).
De ce nu ~i ace~ti tarani din Timoc, care au drept ocupatie principala
agricultura, nu s-ar numi in acela~i fel?
Ungurean nu este o denumire data strict celor proveniti din Transil•
vania, ci ~i celor care se ocupa cu cre~terea oilor. Aceasta ocupatie este
l
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
50 Jovanovic, K. Dragoljub, op. cit., p. 66.
51 Vfilsan, G., Romdnii din Bulgaria ~i Serbia ... , p. 57.
r
1
r
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
predominanta pentru regiunea muntoasa a Timocului.
Politica de deznaµonalizare dusa de Sofia ~i Belgrad s-a regasit !;ii in
tratamentul aplicat ~colii 1?i bisericii romane~ti. Un element caracteristic
istoriei Illoderne a acestor romani este lipsa cu desavar~ire a invatamantului
~i oficierii serviciului religios in limba romana.
In. 1865, domnitorul Alexandru loan Cuza impreuna cu ministrul
Cultelor ~i • Instructiunii Publice, D. Bolintineanu, pun bazele invatamantului
romanesc din sudul Dunarii. Astfel, o serie de tineri romani
din Peninsula Balcanica vor efectua un stagiu de pregatire in cadrul
Institutului Macedo-Roman de la Sfintii Apostoli din Bucure~ti. Dupa
absolvirea respectivului stagiu, ei urmau sa se intoarca in locurile natale
pentru a deveni institutori ~i invatatori.
Oficialitatile sarbe~ti s-au opus acestei practici, interzicand crearea
unor laca~uri de invatamant ~i cult in zona timoceana. Situatia a fost
constatata inca din 1875 de catre Szabo Jozsef. Vorbind despre drepturile
minoritatilor nationale, desprindem urmatoarele cuvinte: "Limba
oficiala a statului este cea sarbeasca, care este totodata ~i limba comunelor
~i ~colilor primare, iar diferitele nc}.tionalitati nu se buc~ra de nici
o consideratie". 52
Acesta a intreprins in anii 1872-1873 doua calatorii de studii !;ii ca urmare
in 1875 a publicat in ,,Buletinul Societaµi Geografice" de la Budapesta:
,,Note de calatorie din Serbia, din punct de vedere geografic,
etnografic" 53 . J. Szabo, in primul capitol al insemnarilor sale, analizeaza
~i situatia demografica. Dupa cate ~tim, intre savantii straini, el a fost
primul care a analizat comparativ primele 6 recensaminte ale populatiei
fa.cute de autoritatile de la Belgrad intre anii 1840-1866. Pe baza
coefi.cientului mediu de spor al populatiei, el a evaluat ca in statul sar-­
besc, la 1874, au trait 1.393.000 locuitori. Important este faptul ca el a
subliniat in mod expres prezenta elementului romanesc denumit de
52 J6zsef, Szab6, op. cit., p. 48.
53 Traducere in romane~te in C. Constante, A. Golopenp.a, op.cit., vol.I, p. 45-58. Sever Bocu,
Mart:uriile ungurului Szab6 despre romanii din Timoc, in ,,Anuarul Institutului de Istorie
Nap.onala", II, (1993), Cluj, 1924, p. 384-386.
47