Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

ri
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Cele mai concludente dovezi care atesta continuitatea ~i autohtonia
romanilor sunt cele de ordin toponimic. ,,Numai in regatul sarbesc -
scria Valsan - se aflau peste 250 numiri de sate alcatuite din cuvantul
vlah afara de alte numiri de rauri, munti ~i chiar t:inuturi intregi (Stari
vlah)." 43 La acestea se adauga, dupa cum vom vedea, zeci ~i sute de sate
care nu contin cuvantul vlah dar sunt dupa denumire romane~ti. Situatia
respectiva este constatata in 1887 ~i de catre istoricul ~i geograful
sarb Karie: "In noua lor patrie, sarbii au gasit o popul~tie rustica romana
~i rama~itele latinizate ale populatiilor autohtone; mai cu seama iliri
~i traci care se indeletniceau cu pastoritul ~i traiau pe la munti ~i prin
locuri deluroase. Pe ace~ti pastori, crescatori de vite, sarbii ii numeau
vlasi. Urmele acestor locuitori abia daca se mai gasesc azi in Serbia, fie
prin anecdote populare ce ne-au fost transmise, fie prin traditie, fie in
numirile raurilor, satelor ba chiar ~i a unor tinuturi intregi. 44
Denumirile romane~ti se pot intalni pe tot cuprinsul zonei timocene.
Analizand listele recensamintelor realizate pe sate nu se poate sa nu
remarcam denumiri ca: Baciu, Bradu, Busur, Barloaga, Bradet, Ceret,
Ca.tun, Campu-Bun, Corbu, Degerati, Fundeni, Geana, Gruia, Lacu,
Novad, Parlita, Popeanu, Satu Mare, Sala~, Sarban, Vaiuga. Calatorii
care au trecut prin aceste tinuturi au gasit ~i ei denumiri romane~ti date
muntilor precum: ~tirbiti, Vascul, Deli Ion, Porumbelul (azi Golubine)
sau vaile Coste~ti, Severine~ti, Casa Verde, Paraul Alb, Podi~or.
Procesul de deznationalizare dus de Belgrad ~i Sofia se reflecta ~i
in sarbizarea fortata a denumirilor romane~ti. Sarbizarea, dupa parerea
lui N. A. Constantinescu, are loc relativ tarziu, abia spre jumatatea
secolului al XIX-lea. 4 s Un exemplu concret ar fi satele Corbu ~i Geana
care primesc sufixele ,,ova" ~i ,,ovo" transformandu-le astfel in Corbovo
~i Geanova. Asupra numelui de Corbu nu exista nici o indoiala a provenientei
sale romane~ti, sate cu aceea~i denumire intalnindu-se ~i la •
1
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
nordul Dunarii. Geana este un antropomorfism toponimic caruia i-am
putea gasi corespondentul in ,,deal mic" pe cares-a a~ezat satul. 46 Alaturi
de cele doua sufixe amintite s-au mai folosit ~i cele de ,,nita" (Malainita)
, ,,evj.ta" (Bacevita), ,,na" (Vratna) sau ,,ovaf' (Brestovat). 47
~i inBulgaria exista denumiri romane~ti vechi. Un exemplu edificator
ar fi chiar ora~ul Vidin, cunoscut de romanii localnici sub denumirea
de Dii. Weygand relateaza cum denumirea romaneasca a Vidinului
a intalnit-o sub forma Dii in Serbia ~i de Vidie in Bulgaria. Emanoil
Bucuta crede ca ,,ceea ce a auzit profesorul Weygand e insu~i numele,
singurul, dat Vidinului de catre toti romanii, numai ca inmui~t banate~te,
este adaptat graiului banatean. Dii este un cuvantin totalitateasemenea
cu Jii ~i Sibii. 48
O alta teorie ar fi cea a transformarii numelui latin Bononia (pe ale
carei ruine este situat azi Vidinul) in Bundin ~i apoi in Dii. 49
Multe alte ora~e din perioada moderna i~i au radacina in vechile
a~ezari latine din regiune. Astfel ora~ul Florentin nu este altul decat
vechiul Florentiano, Arcear provine din Ratiaria, Lorn din Almus.
Unele orase , au fost rebotezate de catre slavi: Vinceia devine . Semendria
Smederevo dupa patronul cetatii S£ Dumitru, Viminacium devine
Kostolac, adica ,,cetate mica".
In ce prive~te raurile, aproape in totalitate afluenti ai Dunarii, au
pastrat denumirile latine: Sava (Savus), Drava (Dravus), Drin (Drinus),
Morava (Margus), Pek (Pincus), Arcear (Ratiaris), Lorn (Almus),
~i mai cu seama Timocul (Timaeus).
0 dovada a originii lor latine ~i romane~ti este limba pe care o vorbesc.
Limba folosita de timoceni este aceea~i cu cea folosita in nordul
Dunarii. Sintaxa ~i etimologia sunt identice cu cele din nord, diferenta
46 Giuglea, G., Roman ii din Serbia, in ,,Anuar de geografie ~i antropogeografie'; anul n,191 l-1912,
Bucure¢., 1912 apud Constante, C., Golopenµa, A., op. cit. p. 164.
43 Valsan, G., Romanii din Bulgaria ~i Serbia ... , p. 58.
44 Karie, Srbija, 1887, apud Constante, C., (Delatimoc), op. cit. p. n6.
45 Constantinescu, N. A., Vechimea romanilor Timoceni , Ed. Institutui de Arte grafice -Tiparul
romanesc, Bucure.¢, 1943, p.13 ('mcontinuare Vechimea ... ).
47 Constantinescu, N. A., Vechimea ... , p. 15.
48 Bucuta,, Emanoil, Romanii dintre Vidin ~i Timoc, in ,,Arhivele Olteniei'; anul II, nr. 5, Craiova,
1923, apud Constante, Golopenµa, A., op. cit., vol. II, p. 73.
49 Constantinescu, N. A., Vechimea ... , p. 9.
44
45