Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

23.11.2023 Views

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Total Procentul Judet Piasa Romani Sarbi populaµe romanilor Golnbac 3.333 1.863 5,382 61.9 Zvijd 8.717 1.005 10.189 84.7 I.I Mlava 13,907 1.996 16.099 86.4 t ~ ; Morava 8.066 9.633 18.134 44.1 >N = ~ Homolie 7,510 3.853 11.451 65.6 Pozarevac 3.096 8.431 12.140 25,5 Ram 3.631 2,568 6,271 57.9 Barza- 13.589 412 14.502 93,7 Palanka ~ = Clinci 9.631 1.353 11.596 83.1 ·; u • Crnina 12.439 286 12.888 96.5 TamaReca 0: Cupiija 'l"'I (ora,) • Qc Poreci 5.696 1.039 7.180 83.1 Majdanpek 570 134 Boljevac 12.768 920 14.093 90.6 Zajecmi 12.896 2.564 15.617 82.6 39 2.439 Pm·acin 3.138 404 3.542 88,.6 = I 1l) Resava • 6.650 5.983 12.803 51.9 r Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =============== Urmarind tabelul, realizat de Jaksic cu numarul locuitorilor pe fiecare localitate, ajungem la urmatoarea statistica interesanta: 61 de sate din cele 216 enumerate nu au nici ma.car un singur locuitor sa.rb; 48 de sate au maxim 10 locuitori sa.rbi i;;i 12 sate au maxim 20 locuitori sa.rbi. Din numarul total de localitati (216), 154 sunt majoritar roma.nei;;ti, iar restul de 62 localitati au o majoritate sa.rbeasca (aici intra i;;i celelalte etnii). Numa.ml total al populatiei roma.nei;;ti gasita de Jaksic in cele patru judete este de 125. 889. El recunoai;;te preponderenta roma.neasca in zona i;;i in acelai;;i timp precizeaza ca ,,ambele nationalitati - roma.na i;;i sa.rba - sunt supuse acelorai;;i conditii de via ta". 40 Statistica din 1874 nu ii ia rn calcul i;;i pe roma.ni ca etnie separata, ei fiind inglobati in masa sa.rbeasca. In 1884 insa regasim in statistici populatia romaneasca repartizata dupa orai;;e, sate i;;i dupa sex. Populatia roma.neasca din orai;;e este de 5.197 persoane, la sate 144.519: rezulta un total de 149. 714. La numai i;;ase ani diferenta, in 1880 roma.nii, pentru prima oara in istoria recensamintelor sa.rbei;;ti, se afla in regres, atinga.nd cifra de 142.228 locuitori. In 1895 numarul romanilor este iar in crei;;tere, ajungand la 158.915 locuitori. Repartitia pe cele patru judete a ultimelor doua recensaminte sarbe~ti arata astfel: Judetul 1890 1895 Craina 52.896 54.564 Morava 8.473 10.276 Poiarevac 51.815 59.311 Tarna Reca (Timoc) 29.044 34.764 TOTAL 142.228 158.915 J 40 Constante. C, (Delatimoc), op. cit., p. 109. 40 41 ----- ~-'-"-•"""'

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Incepand cu anul 1900 romanii sunt intr-o continua descre9tere. In acest an ei numara 120.688 persoane, adica cu circa 40.000 mai putin decat in 1895. Este de neinchipuit cum in doar 5 ani romanii au inregistrat o asemenea scadere brusca. C. Constante emite patru ipoteze privind respectiva scadere. Prima ipoteza se refera la situatia in care natalitatea din cadrul comunitatilor romane9ti ar fi stagnat. 0 alta ipoteza sustine ca ar fi vorba de un intens proces de sarbizare, terminat prin asimilarea populaµei romane~ti. Ultimele doua ipoteze due de fapt la una singura 9i se refera la eventualele gre9eli ale functionarilor sarbi in alcatuirea cifrelor 9i falsificarea intentionata a acestora 41 • Constante este adeptul ultimelor doua teorii care de fapt sunt 9i cele corecte. Luand in considerare sporul natural de minim 17%, acesta apreciaza numarul romanilor timoceni intre 350.000-400.000, o cifra apropiata de realitatea existenta atunci. Urmarind procentul romanilor, calculat din numarul total al populatiei Serbiei, constatam, conform statisticilor oficiale, ca acesta se afla in descre~tere. Astfel in 1846 romanii au alcatuit n,2% din populatia statului. Ulterior aceasta scade continuu: 9,5% in 1866; 8,1% in 1884; 6,8% in 1890; 6,9% in 1895 9i doar 5,9% in 1900. In acela~i timp ponderea populatiei sarbe9ti in zona dintre Timoc 9i Morava se afla intr-o continua cre~tere, in detrimentul celei romane9ti. In 1905 aceasta nici ma.car nu este mentionata, fiind iara9i socotita la numarul total al locuitorilor. Studiind aceste recensa.minte, atat cele sarbe9ti cat ~i cele bulgare~ti, nu se poate sa nu se observe ca acestea au fost sistematic falsificate in detrimentul romanilor. Un posibil raspuns la aceasta atitudine a oficialita.tilor sarbe9ti pot fi ~i cuvintele enuntate de ca.tre Tihomir Dordevic: ,,~tiu ca la aceasta, multi dintre patriotii no~tri ingrijorati, vor da din cap ~i vor spune ca eu comit o tradare fata. de patrie atunci caJ:?-d ma incumet sa. vorbesc despre romanii din Serbia, care dupa parerea multora, trebuiesc tainuiti sau eel putin trecuti sub ta.cere, pentru ca 41 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8. r Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= adevarul asupra romanilor din Serbia poate sa duca la a 9 a zisa «Chestiune romaneasca din Serbia», care dupa parerea lor prezinta un mare pericol". 42 Daca pan~ la inceputul epocii moderne, autohtonia 9i continuitatea romanilor timoceni nu era pusa sub semnul indoielii de catre nimeni, odata cu inceputul acestei epoci au aparut diver9i ,,istorici" ~i savanti care le-au contestat. Au fast emise teorii contradictorii, precum ca timocenii ar fi sarbi sau bulgari romanizati 9i nu romani, ~i teorii care var sa demonstreze originea lor nord-dunareana. In capitolele precedente am incercat sa prezint 9i sa aduc dovezi dare, din punct de vedere istoric, in ceea ce prive9te continuitatea timocenilor dintre Morava 9 i Lorn, cat 9i a apartenentei lor la blocul romanismului balcanic. Dovezile asupra continuita.tii lor nu se opresc insa la sfera istoricului 9 i a politicului. Argumente de ordin toponimic, lingvistic, etnografic ~i geografic vin sa intareasca primele doua dovezi precizate. Cauzele care au dus la contestarea neintemeiata a acestor romani au legatura directa cu aparitia ~i propagarea, in zorii epocii moderne, a unor ideologii ce au impanzit repede intreaga Peninsula Balcanica. Secole intregi timocenii, aflati sub dominatie otomana, nu au suferit nici un fel de ingradire a drepturilor lor naturale (proprietate, religie, limba, autonomie judecatoreasdi), ci din contra, acestea au fast inta.­ rite de catre sultani, care au adaugat altele noi, precum cele de ordin fiscal sau interdictia data musulmanilor de a se.stabili pe teritoriul valah. Atitudinea binevoitoare ~i toleranta pe care a avut-o Inalta Poarta. fata de supu~ii romani din Balcani i-a determinat pe ace~tia din urma sa sustina fiinta statului otoman european. La acest fapt se mai adauga ~i imposibilitatea romanilor balcanici, datorita. nu numai numa.rului, ci ~i a dispersarii lor teritoriale, de a crea un stat romanesc la sudul Dunarii. Aceasta sustinere insa se love~te de puternicul curent nationalist cat ~i de lupta de eliberare de sub ocupatia otomana a celorlalte popoare balcanice. 42 Dordevic,T., op. cit., p. 9. 42 43

Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />

Incepand cu anul 1900 rom<strong>anii</strong> sunt intr-o continua descre9tere. In<br />

acest an ei numara 120.688 persoane, adica cu circa 40.000 mai putin<br />

decat in 1895. Este de neinchipuit cum in doar 5 ani rom<strong>anii</strong> au inregistrat<br />

o asemenea scadere brusca. C. Constante emite patru ipoteze privind<br />

respectiva scadere. Prima ipoteza se refera la situatia in care natalitatea<br />

<strong>din</strong> cadrul comunitatilor romane9ti ar fi stagnat. 0 alta ipoteza<br />

sustine ca ar fi vorba de un intens proces de sarbizare, terminat prin<br />

asimilarea populaµei romane~ti. Ultimele doua ipoteze due de fapt la<br />

una singura 9i se refera la eventualele gre9eli ale functionarilor sarbi in<br />

alcatuirea cifrelor 9i falsificarea intentionata a acestora 41 •<br />

Constante este adeptul ultimelor doua teorii care de fapt sunt 9i cele<br />

corecte. Luand in considerare sporul natural de minim 17%, acesta<br />

apreciaza numarul romanilor timoceni intre 350.000-400.000, o cifra<br />

apropiata de realitatea existenta atunci.<br />

Urmarind procentul romanilor, calculat <strong>din</strong> numarul total al populatiei<br />

<strong>Serbiei</strong>, constatam, conform statisticilor oficiale, ca acesta se afla<br />

in descre~tere. Astfel in 1846 rom<strong>anii</strong> au alcatuit n,2% <strong>din</strong> populatia<br />

statului. Ulterior aceasta scade continuu: 9,5% in 1866; 8,1% in 1884;<br />

6,8% in 1890; 6,9% in 1895 9i doar 5,9% in 1900. In acela~i timp ponderea<br />

populatiei sarbe9ti in zona <strong>din</strong>tre Timoc 9i Morava se afla intr-o<br />

continua cre~tere, in detrimentul celei romane9ti. In 1905 aceasta nici<br />

ma.car nu este mentionata, fiind iara9i socotita la numarul total al locuitorilor.<br />

Studiind aceste recensa.minte, atat cele sarbe9ti cat ~i cele bulgare~ti,<br />

nu se poate sa nu se observe ca acestea au fost sistematic falsificate in<br />

detrimentul romanilor. Un posibil raspuns la aceasta atitu<strong>din</strong>e a oficialita.tilor<br />

sarbe9ti pot fi ~i cuvintele enuntate de ca.tre Tihomir Dordevic:<br />

,,~tiu ca la aceasta, multi <strong>din</strong>tre patriotii no~tri ingrijorati, vor da<br />

<strong>din</strong> cap ~i vor spune ca eu comit o tradare fata. de patrie atunci caJ:?-d<br />

ma incumet sa. vorbesc despre rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia, care dupa parerea<br />

multora, trebuiesc tainuiti sau eel putin trecuti sub ta.cere, pentru ca<br />

41 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8.<br />

r<br />

Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================<br />

adevarul asupra romanilor <strong>din</strong> Serbia poate sa duca la a 9 a zisa «Chestiune<br />

romaneasca <strong>din</strong> Serbia», care dupa parerea lor prezinta un mare<br />

pericol". 42<br />

Daca pan~ la inceputul epocii moderne, autohtonia 9i continuitatea<br />

romanilor timoceni nu era pusa sub semnul indoielii de catre nimeni,<br />

odata cu inceputul acestei epoci au aparut diver9i ,,istorici" ~i savanti<br />

care le-au contestat. Au fast emise teorii contradictorii, precum ca<br />

timocenii ar fi sarbi sau bulgari romanizati 9i nu romani, ~i teorii care<br />

var sa demonstreze originea lor nord-dunareana. In capitolele precedente<br />

am incercat sa prezint 9i sa aduc dovezi dare, <strong>din</strong> punct de vedere<br />

istoric, in ceea ce prive9te continuitatea timocenilor <strong>din</strong>tre Morava 9 i<br />

Lorn, cat 9i a apartenentei lor la blocul romanismului balcanic. Dovezile<br />

asupra continuita.tii lor nu se opresc insa la sfera istoricului 9 i<br />

a politicului. Argumente de or<strong>din</strong> toponimic, lingvistic, etnografic ~i<br />

geografic vin sa intareasca primele doua dovezi precizate.<br />

Cauzele care au dus la contestarea neintemeiata a acestor romani<br />

au legatura directa cu aparitia ~i propagarea, in zorii epocii moderne,<br />

a unor ideologii ce au impanzit repede intreaga Peninsula Balcanica.<br />

Secole intregi timocenii, aflati sub dominatie otomana, nu au suferit<br />

nici un fel de ingradire a drepturilor lor naturale (proprietate, religie,<br />

limba, autonomie judecatoreasdi), ci <strong>din</strong> contra, acestea au fast inta.­<br />

rite de catre sultani, care au adaugat altele noi, precum cele de or<strong>din</strong><br />

fiscal sau interdictia data musulmanilor de a se.stabili pe teritoriul valah.<br />

Atitu<strong>din</strong>ea binevoitoare ~i toleranta pe care a avut-o Inalta Poarta.<br />

fata de supu~ii romani <strong>din</strong> Balcani i-a determinat pe ace~tia <strong>din</strong> urma<br />

sa sustina fiinta statului otoman european.<br />

La acest fapt se mai adauga ~i imposibilitatea romanilor balcanici,<br />

datorita. nu numai numa.rului, ci ~i a dispersarii lor teritoriale, de a crea<br />

un stat romanesc la sudul Dunarii. Aceasta sustinere insa se love~te de<br />

puternicul curent nationalist cat ~i de lupta de eliberare de sub ocupatia<br />

otomana a celorlalte popoare balcanice.<br />

42 Dordevic,T., op. cit., p. 9.<br />

42<br />

43

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!