Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ===============..,,=,
I
I ,
Anul Limba rnrbita Ora§e Sate Barbati Femei Total
1905 Daco-romana 7.391 68.382 38.126 37.637 75.773
Macedo-romana 1.744 2.393 2.228 1.909 4.137
1910 Daco-romana 7.183 72.246 39.932 39.397 79.429
Macedo-romana 1.320 523 993 850 1.843
1920 Daco-romana 2.036 55.276 28.118 29.184 57.312
Macedo-romana 1.149 330 755 754 1.749
1926 Daco-romana 1.113 69.967 33.634 35.446 69.080
Macedo-romana 1.059 992 768 783 1.551
1934 Daco-romana 1.353 16.405 8.064 8.341 14.405
Macedo-romana
Daca diferenta dintre anul 1905 ~i 1920 poate fi justificata prin pierderile
devieti omene~ti din razboaiele balcanice ~i Primul Razboi Mondial,
cum pot justifica statisticile bulgare~ti ca intr-o perioada de 5 ani
(1905-1910) numarul romanilor ramane constant, ca apoi acesta sa ajunga
in 1934 la doar 14.405. Se poate observa din aceste statistici politica
clara dusa de catre Bulgaria, aceea de a ,,elimina" prezenta romanilor de
pe teritoriul ei.
O alta statistica interesanta de observat ar fi cea referitoare la repartitia
zonala a acestor romani.3 5
Pentru judetul Vidin ( cu cea mai mare densitate romaneasca din
Bulgaria) repartitia pe plase ar fi urmatoarea:
I f
t
I
Piasa Vidin Belogradcic Cula Lorn TOTAL
Anul
1910 31.382 15 12.620 4.505 48.512
1920 31.127 24 5.336 2.265 38.752
1926 32.221 5 5.680 4.508 42.414
1934 1.213 7 1.336 215 2.771
Numarul total al romanilor din judetul Vidin pentru 1910 este, conform
statisticii, de 48.512. Dupa cum am mai precizat, Weygand socotea
la 1900 ca doar in Vidin ~i in jurul acestuia (30 de sate) ar fi 50.000
de romani. Pentru plasa Vidin care ar corespunde aproximativ zonei
prevazute de Weygand, avem in 1910 doar 31.382 de romani. Astfel, in 10
ani nu numai ca nu s-a pastrat ma.car acest numar, ci a ~i scazut. Sporul
demografic al romanilor in aceasta zona ar fi, in conceptia oficialitatilor,
negativ. 36
Statisticile oficiale sarbe~ti 37 nu se lasa cu nimic mai prejos fata de
cele bulgare~ti, falsificarile fiind ~i de aceasta data grosolan_e ~i lipsite
de orice argumentare ~tiintifica.
1n primele trei recensaminte organizate de statul sarb ~i anume in
anii 1834, 1841 ~i respectiv 1843, romanii nu au avut o rubrica separata,
ei fiind inglobati in masa sarbeasca. Aceste recensaminte nu au avut
rolul de a afla impaqirea etnica a populatiei in Serbia, ci au fost fa.cute
pentru a deservi fiscul ~i armata.3 8
35 Statisticile sunt preluate dupa lucrarile: Constante, C., (DelatimocJ, Romani~ din S:.~bia,
Studiul etnic ~i statistic, Bucure~ti, 1907, apud Constante! C., Go!oi:ienµa, A, ol?. at., J~1c, V.,
op. cit.; Ubicini, A, op. cit., Tim~c. Sandu Cristea, Tragedia Romamlor. .. , acela~1, Romamz sunt
Vlahi; Zbuchea, Gh. , Autohtoma... ·
I
•
36 Alte aspecte interesante apar in unele material~ ;edactate la_ B_uc~re~ti dup~ ceAdarea Ca:
drilaterului. Conform unei analize din 1941, numai m plasele V1dm ~1 Lorn traiau mtre 56 ~1
60 de mii de romani. Acelea~i aprecieri sunt cuprinse ~i intr-un material anonirn: Evolutia teritoriului
~i populatiei Bulgariei: minoritiitile etnice, in revista ,,Timocul", X (1943), I, p. 35-41.
acolo, intre altele, se aprecia ca, teritoriul Bulgariei, la sfar~itul anului 1941, insurna 165.842
km. p., in ti.mp ce, dupa Primul Razboi Mondial, acela~i stat avea doar 103.146 ~:P; Tot a