23.11.2023 Views

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />

Un alt aderent al teone1 eronate privind provenienta romanilor<br />

timoceni este Dragoljub K. Jovanovic. El spune ca rom<strong>anii</strong> au venit <strong>din</strong><br />

Principate in secolul al XVUI-lea. 0 oarecare importanta are pentru noi<br />

precizarea - chiar daca restrange mult zona - ariei locuite de romani in<br />

Tarna Reca. ,,Partea de nord ~i mai ales marginea muntoasa ~i deluroa­<br />

~a a acestui tinut este locuita de romani. Ii gase~ti ceva mai departe, in<br />

marginea de sud-est a judetului ~i anume in satele Parlita, ceva mai jos<br />

de Varska Cuka, in Grljan, Sljivar ~i chiar in ora~ul Zajecar".1 7<br />

Serioase studii lingvistice in zona a fa.cut, la 1900, Gustave Weygand.<br />

Titularul Catedrei de Romanistica de la Universitatea <strong>din</strong> Leipzig, 18<br />

Weygand a intreprins unul <strong>din</strong>tre cele mai pertinente ~i mai exacte studii<br />

de pana la acea data. El realizeaza o delimitare, apropiata de r~alitate,<br />

a extinderii elementului romanesc: ,,Valea inferioara a Pecului e<br />

sarbeasca pana la Zelenik, apoi amestecata de la Vukovic pana la Krusevica;<br />

mai sus totul e romanesc ~i aceasta se continua, la est, pana la Vi<strong>din</strong>,<br />

in Bulgaria". 19 El prezinta o lista de n6 localitati cu preponderenta<br />

romaneasca, lista care se gase~te ~i in statisticile oficiale sarbe~ti.<br />

In ceea ce prive~te numarul romanilor care traiesc in aceste localitati,<br />

socotite de Weygand ,,pur romane~ti': el ii situeaza intre cifrele<br />

de 150.000 ~i 180.000. La acestea se adauga ~i cele care ii desemneaza<br />

pe rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> ora~ul Vi<strong>din</strong> ~i <strong>din</strong> cele 30 de sate <strong>din</strong> imprejurimi, care<br />

,,cuprind desigur 50.000 de suflete". 2 ° Ca ~i Szabo Jozsef, el socote~te<br />

ora~ul Cladova ca fl.ind pur romanesc. ,,Populatia este romaneasca, in<br />

afara de functionari, profesori, preoti ~i unii ri.egustori". 21<br />

La 32 de ani de la calatoria lui Lejean, un alt compatriot al acestuia,<br />

Emile Picot, viziteaza zona ~i reu~e~te cu Alexandru Odobescu sa edi-<br />

17 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8.<br />

18 Weigand, Gustav, Die Rumanischen Dialekte der Kleinen Walachei, Serbien und<br />

Bulgarien, Leipzig 1900 apud Constante, C., Golopenµa A., op. cit., p. 86. (In continuare I}ie.<br />

Rumanichen)<br />

19 Ibidem, p. 88.<br />

20 Ibidem, p. 78.<br />

21 Picot, Emile, Chants Populaires des Roumains de Serbie, Ed. Imprimerie Nationale, Paris, .<br />

1889, apud Constante, C., GolopenµaA., op. cit. p. 74.<br />

Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================<br />

teze o culegere de poezii ~i cantece populare. Avand drept fundament<br />

vechimea folclorului cules de la rom<strong>anii</strong> timoceni, Picot ajunge la concluzia<br />

ca ,,a~ezarea romanilor in Serbia nu dateaza de la aplicarea Regulamentul4i<br />

Organic, ci se urea la o epoca mult mai veche.'' 22<br />

Cu toate aceste dovezi, el crede in provenienta <strong>din</strong> Principate a acestor<br />

romani. Emile Picot nu da o cifra exacta a populatiei romane~ti<br />

<strong>din</strong> zona, dar socote~te ca ei ar fi totu~i mai multi decat spun Lejean ~i<br />

Kanitz.<br />

Tihomir Dordevic este poate singurul sarb care, in 1906, recunoa~te<br />

existenta romanilor in Serbia. El identifica in Serbia 488 de localitati<br />

locuite de romani, in 165 ei fl.ind majoritari. Intre <strong>anii</strong> 1910-19n, sub patronajul<br />

Universitatii Bucure~ti ~i al profesorului S. Mehe<strong>din</strong>ti, savantii<br />

Valsan ~i Giuglea, iar mai tarziu Leon Boga, incep seria cercetarilor romane~ti<br />

consacrate confratilor de la sudul Dunarii.<br />

Referindu-se la zona bulgareasca, Vfilsan precizeaza carom<strong>anii</strong> ,,traiesc<br />

in grup compact pe malurile Dunarii, intre ora~ul Vi<strong>din</strong> ~i raul<br />

Timoc. Aceasta zona are 36 de sate curat romane~ti." 23 Pentru anul 1905<br />

el a considerat ca numarul romanilor de aici atinge cifr~ de 90.000<br />

(20.000 <strong>din</strong>tre ei erau aromani). Intr-o conferinta tinuta pe 10 martie<br />

1928 ~i publicata abia in 1937, 24 apreciaza - pentru acest lucru avand la<br />

indemana materialul strans in calatoriile sale <strong>din</strong> 1910-19n - ca rom<strong>anii</strong><br />

<strong>din</strong> Craina <strong>Serbiei</strong> sunt in jur de 280.000 de persoane, care traiesc in 185<br />

de sate pur romane~ti ~i 79 de sate mixte.<br />

La scurt timp dupa calatoria celor trei romani, in vara anului 1916,<br />

savantul bulgar Stoian Romanski, dupa cum insu~i spune, are putinta<br />

sa traverseze in scop ~tiintific - avand in vedere ca zona se afla sub<br />

22 Dordevic, Tihomir, Kroz nase Rumune, Beograd, 1906, apud Timoc, Sandu<br />

Cristea, Vlahii sunt romani, Ed. Astra Romana, Timi~oara, 1997, p. 9.<br />

23 Valsan, George, Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Bulgaria $i Serbia, publicat in ,,Romania ~i popoarele balcanice';<br />

Bucur~ti, 1913, apud Constante, C., Golopenµa,A., op. cit., vol. II, p. 54. (in continuare Rom<strong>anii</strong><br />

<strong>din</strong> Bulgaria $i Serbia ... )<br />

24 Idem, Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia, publicat in ,,Buletinul Societaµi Regale Romane de Geogra.fie'; anul<br />

LVI, Bucure~ti, apud Constante, C., Golopenµa, A., op. cit., vol. I, pp. 257-258 (in continuare<br />

rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia).<br />

30<br />

31

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!