Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
redei;;teptarii nationale timocene.7 0 cifra apropiata de cea a lui Kanitz<br />
(avand in vedere ca amandoi se inspira <strong>din</strong> statistica sarbeasca <strong>din</strong> 1863)<br />
ne ofera ~i A. Ubicini. El crede ca in Craina sarbeasca rom<strong>anii</strong> "se urea<br />
la un total de 120.593 indivizi". 8 In conceptia sa, rom<strong>anii</strong> sunt in marea<br />
lor majoritate pastori "care au migrat in diferite epoci <strong>din</strong> Principate i;;i<br />
s-au amestecat cu sarbii, cu care au sfarsit a se confunda". 9<br />
'<br />
In 1870 istoricul ceh K. Jirecek viziteaza Bulgaria. In lucrarea sa publicata<br />
mult mai tarziu, in 1891, el a considerat ca in Bulgaria traiesc<br />
doar macedo-romani risipiti in mici grupuri prin ora~e, fiind negustori,<br />
burghezi i;;i nomazi. Cu toate acestea, Jirecek afirma ca in 1881 numarul<br />
~i distributia romanilor in Bulgaria a fost de 49.070 in Timoc ~i de 6.663<br />
de la Timoc la Lantra ~i la mare. 10<br />
In 1873, V. Jaksic este unul <strong>din</strong>tre primii savanti care elaboreaza un<br />
studiu etnografic al <strong>Serbiei</strong>. El recunoa~te ca ,,vlahii sunt eel mai numeros<br />
popor dupa sarbi, alcatuind aproximativ 10,4 % <strong>din</strong> totalul populatiei"u<br />
~i el este adeptul teoriei conform careia rom<strong>anii</strong> de aici provin<br />
<strong>din</strong> nordul dunarean. In plus, inainteaza o teorie care nu poate avea<br />
nici o argumentatie ~tiinµfica. Jaksic sustine ca ,,odata cu venirea hunilor,<br />
ace~tia au starpit pe coloni~tii aflati in zona;.astfel sarbii au gasit<br />
zona goala". 12 Sarbii au populat tinutul inca de pe la anul 626 d.H. 1 3 In<br />
primul rand trebuie mentionat ca nu se cunoa~te o infiltratie masiva a<br />
populatiei sarbe~ti in zona decat incepand cu secolul al XIII~lea. Toto-<br />
7 Datele privitoare la preotul Draxin sunt incluse in lucrarea sa Donau Bulgarien und der<br />
Balkan, historiche geographische, etographische reisestudien, au dem Jahren 1860-1875,<br />
Leipzig, 1875, in continuare Donau Bulgarien . .. ), p. 12.<br />
8 Ubicini, A., Les Serbes de Turquie, Paris, 1868, apud Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p.<br />
12.<br />
. 9 Ibidem<br />
10 Jirecek, K., Das farstenthum bulgarien, Wien 1891, apud, Noe, Constantin, Popescu Spineni, ,<br />
Marin, Les Romains en Bulgarie, Ed. ·Ramuri, Craiova, 1939, p. 61.<br />
u Jaksic,V., 0 plemenom sostave neselnia va cneajestve serbscom, Petersburg, 1873, apud<br />
Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p. 27.<br />
12 Ibidem, p. 31.<br />
13 Ibidem, p. 18.<br />
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===========~=====<br />
data este de neconceput ca hunii sa fi exterminat intreaga populatie <strong>din</strong><br />
zona, i;;tiind ca relatiile existente intre ei se reduceau la recunoa~terea<br />
vasalitatii ~i acordarea unor dispense (de catre Imperiul Bizantin). ~i<br />
chiar daca ~-ar fi intamplat acest lucru este inimaginabil ca teritoriul sa<br />
ramana ,,gol" timp de aproape 200 de ani pana la venirea sarbilor.<br />
Un comentariu elogios la adresa romanilor <strong>din</strong> Serbia este fa.cut de<br />
un ca.la.tot maghia:r, lucru oarecum surprinzator avand in vedere nationalitatea<br />
lui. El este Szabo Jozsef. Acesta estimeaza numarul romanilor<br />
la cifra de 175.000 pentru anul 1875, la care se adauga ~i cea de aproximativ<br />
20-25.000 de macedoromani 14 . El este printre primii straini care<br />
sesizeaza politica de deznationalizare dusa de catre Belgrad. "Cu toate<br />
acestea - spune Szabo - se afirma ca fapt incontestabil, ca in Serbia romanizarea<br />
ia proportii, iar sarbizarea romanilor sta pe loc". 15 Informatia<br />
furnizata de acesta vine a~adar in contradictie cu statisticile sarbe~ti de<br />
atunci. J. Szabo este primul care crede in vechimea romanilor timoceni,<br />
el considerand ca ace~tia locuiau zona inainte de venitea sarbilor.<br />
Szabo Jozsef a enumerat - lucru foarte important - patru orai;;e (Pozarevac,<br />
Negotin, Cla:dova, Zajecar) in care populatia romaneasca detine<br />
majoritatea absoluta. El ne-a la.sat una <strong>din</strong> cele mai frumoase descrieri<br />
ale romanilor timoceni ~i ale cerbiciei lor in fata deznationalizarii:<br />
,,Neamul acesta iese in relief printre celelalte neamuri - aici ca ~i in alte<br />
parti - prin trasaturile sale mai regulate ~i mai frumoase. Apoi, vlahii<br />
<strong>din</strong> Serbia sunt harnici ~i muncitori, economi ~i de mare darzenie in<br />
privinta portului ~i a limbii. Pe cand multi bulgari s-au sarbizat - poate<br />
~i <strong>din</strong> cauza inrudirii de limba - vlahii raman cre<strong>din</strong>cio~i fata de limba<br />
lor proprie ~i nu numai ca nu o schimba cu cea sarbeasca, dar adesea<br />
dau ocazia sarbilor sa se planga de romanizarea completa a familiei in<br />
care se-marita O romanca:' 16<br />
14 Szabo, J6zsef, Utazasi segyzetek Szerbiarol etnogrcifiai es Foldrajzi tekintetben, in Faedrojzi,<br />
Vol. III. Fasc. II, Budapesta, 1875, apud. Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p. 51.<br />
15 Ibidem, p. 50.<br />
16 Jovanovic, K., Dragoljub, Contributii pentru istoria $i etnografia <strong>Serbiei</strong>, apud, Constante,<br />
C., Golopenpa, A., op. cit., p. 65.<br />
28<br />
29