Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

• 'j
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Pentru o mai buna clarificare ~i sistematizare a situatiei existente,
am preferat sa prezint, intr-o relativa ordine cronologica, marturiile
la.sate de calatorii straini ~i incercarile monografice realizate de unii
,,cercetatori" sarbi ~i bulgari, precum ~i ale unor personalitati romane~ti
din nordul Dunarii. Am sa insist apoi asupra statisticilor oficiale,
facand o comparatie intre acestea ~i realitatile existente la acea data. 0
alta problema este ridicata de catre prezentarea separata a celor doua
zone timocene (sarbeasca 9i bulgareasca), observatiile 9i statisticile ce
ii privesc nefiind unitare. Din acest motiv voi incerca o prezentare alternativa
a informatiilor despre cele doua zone, sperand ca acest aspect
nu va dirninua prea mult cursivitatea lucrarii.
Inca din 1714, in ,,Historia Moldo-Vlachica" carturarul care este in
acela~i timp ~i domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1673-1723), precizeaza
predorninanta elementului romanesc la sud de Dunare: "Mysia
urmeaza malul Dunarii de la Poarta de Fier la Pontul Euxin, iar in ea
ora9ele, targurile, satele sunt pline de romani." 2
Aceea 9 i constatare o face, la aproape un secol dupa Canternir, ~i Nicolae
Balcescu. El prezinta, in 1849 in ,,Scrisori din pribegie", situatia
existenta in zona: ,,Dincoace de Tisa sunt foarte putini sarbi. in Bulgaria
m-a mirat foarte mult neintalnind din Balcani ~i pana la Dunare
nici un sat bulgaresc, ci numai sate romane~ti. Unde sunt Bulgarii? in
Bulgaria se afla putini prin ora~e, 9i apoi intre Vidin ~i Ni9 9i dincolo
de Balcani. Romanii se intind in toata Bulgaria_proprie ~i pe tot malul
drept al Dunarii, pana la Belgrad. In partea sarbica, pe Dunare, dupa
cum mi s-a spus, sunt mai mult de 40.000 de farnilii romane:' 3 Autorul
i~i pune intrebarea daca nu cumva Bulgaria nu este, avand in vedere
numarul localitatilor, tot o tara romaneasca.
De la jumatatea secolului al XIX-lea incep ~i peregrinarile cercetatorilor
straini in zona. In marea lor majoritate ace~tia vin sa studieze 1
popoarele aflate sub dominatia Imperiului Otoman ~i nu in mod expres
2 Documentul nr. 31, Dimitrie Cantemir, Historia Moldo-Vlachica, «1714», in Zbuchea Gh.,
Brezeanu S., op. cit., p. 134.
3 ,,Timocul': anul VUI, nr. 2, 1941, p. 36 .
i
I
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
pe romanii balcanici. Ei sunt studiati oarecum accidental, pe straini
uimindu-i numarul lor relativ mare, precum ~i datinile, folclorul ~ivestimentatia
acestora.
Primul ep.re strabate aceasta zona, in 1857, este consulul francez G.
Lejean. Acesta este insarcinat de catre guvernul francez sa realizeze o
harta etnografica a popoarelor Turciei europene. 4 El anexeaza aceasta
harta unui studiu etnografi.c pe care ii publica in 1861. Harta nu reproduce
cu fidelitate situatia existenta atunci, dar se poate observa clar
predorninanta romanilor in zona Timocului.
in studiul sau, Lejean face urmatoarea precizare in legatura cu romanii
pe care i-a intalnit: ,,muncitori harnici ~i mai prolifici decat sarbii,
numarul lor este mereu in cre9tere".s Potrivit afirmatiilor sale, numarul
acestora ajunge la 104.343 in 1857. La fel ca majoritatea occidentalilor,
Lejean este convins de teoria eronata in legatura cu provenienta acestora
din Principatele Romane: ,,Multi tarani romani, spre a scapa de
quasi-9erbia Regularnentului Organic, se aflau in imprejurimile Vratei,
in Bulgaria. Din aceea9i pricina un alt numar mare s-a refugiat ~i in Serbia,
uncle guvernul 'i-a colonizat in locuri rarnase fara locuitori, in urma
razboiului de neatarnare". 6
Trebuie precizat ca, daca in decursul istoriei se cunosc deplasari de
populatie romaneasca din Timoc in nordul Dunarii (sec. XV-XVIII),
nu se cunoa~te vreun document, eel putin pana in ziua de azi, care sa
ateste o emigrare in sens invers.
Urinatorul care viziteaza acest teritoriu este arheologul Felix Kanitz.
El intreprinde intre anii 1860-1875 o serie de calatorii de-a lungul Dunarii,
avand drept scop descoperirea unor vestigii romane ~i bizantine.
Kanitz estimeaza numarul romanilor din Serbia la cifra de 123.000 de
suflete. Locuind mai multa vreme in Vidin, este primul cercetator care
ne ofera date despre preotul Draxin, una dintre figurile remarcante ale
4 Constantinescu, N. A., Chestiunea timoceanii, Bucure~ti,1941, p. 26.
S Lejean, G., Etnographie de Ia Turquie d'Europe, Gotha, Justus Perthens, 1861, apud,
Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., Vol. I, p. 7.
6 Ibidem
26
27