Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

i
1'
l'
~;
I
t
l'
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
POSTFATA
D
e mai multa vreme, o serie de remarcabili savanti, lingvi~ti
mai cu seama, au ajuns la concluzia corecta in totalitate, in
opinia noastra, ca zona Timocului, divizata astazi politic
intre Serbia, in partile sale nord-estice ~i Bulgaria, in partile sale
vestice, a constituit, la sfa.r~itul antichitatii ~i inceputurile vremurilor
medievale, unul dintre nucleele in care s-a constituit limba romana
~i implicit poporul roman. Este ~tiut faptul, subliniat de altfel in
mod corect ~i de autorul tezei de doctorat ce o avem in fata, ca, spre
deosebire de alti roma.ni din dreapta Dunarii, in special de aroma.ni
sau macedoroma.ni, roma.nilor timoceni Ii s-a acordat in istoriografi.a
roma.neasca o atentie mai mica, in timp ce in statele uncle roma.nii
timoceni traiau/traiesc Ii s-a negat, pana in zilele noastre identitatea
lor nationala de etnie distincta, de romani. Termenului de vlah/vlas
cu care erau desemnati i s-au atribuit tot felul de intelesuri, de la
o categorie socio-profesionala, pana la o etnie distincta, nefiind insa
asimilati cu roma.nii. In particular, in unele cazu,ri, Ii s-a recunoscut,
pentru putin, calitatea de roman, ei fiind considerati ca imigranti de
data recenta, mai cu seama in secolul XIX, proveniti din Oltenia sau
Banat. E inutil, credem noi, a adauga ca in zona, la roma.nii de
acolo, cercetari istorice serioase au lipsit cu desavar~ire pana de curand
ca.nd iata, doi fii ai locurilor au finalizat doua teze de doctorat
care, intr-o anumita masura, se succed din punct de vedere cronologic
in tematica abordata, una prezentata la Bucure~ti, aborda.nd vremurile
medievale, iar cealalta, cea de fata, imbrati~and perioada cuprinsa
intre aparitia statului sa.rb ca urmare a revolutiei ce a debutat in
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
1804 ~i incheindu-se o data cu sfar~itul conflagratiei mondiale ~i
debutul a~a numitei Iugoslavii titoiste.
¼a cum aratam, mai ales pentru vremurile mai noi, cercetari aprofundate,
in plan istoriografi.c, lipsesc aproape cu desavar~ire, astfel ca
lucrarea elaborata de D. Constantinovici are un pronuntat caracter de
pionerat. Domnia sa a parcurs esentialul lucrarilor tiparite, cele mai
multe apartinand unor traitori in statul roma.nesc, gasind putine ~i
nesemnificative lucrari pentru tema aleasa in publicatii sarbe~ti sau
bulgare~ti. Pentru veacul al XIX-lea, foarte insemnate sunt relatarile
unor contemporani, savanti, publici~ti, ca.la.tori, pe care autorul i-a
avut la indemana in versiune romaneasca dintr-o pretioasa crestomatie
publicata la Bucure~ti in vremea regimului Antonescu, atunci
cand autoritatile roma.ne~ti s-au implicat in mod deosebit in chestiunea
timoceana, cu o intensitate nemaiintfilnita nici inainte, nici dupa
aceea.
Evident ca, orice demers ~tiintific impune apelul la surse. Cele editate
despre timoceni sunt relativ putine ~i au aparut mai cu seama in
ultima vreme, unele fiind mai putin accesibile autorului pe parcursul
strangerii materialului pentru lucrarea pe care o avem acum in fata.
Chiar ~i o parte din documentele publicate in ultima vreme, de exemplu
de catre noi, impreuna cu doctorandul
C. Dobre, in cele trei volume privind veacul XX, au fost publicate
selectiv, partial, din diverse motive. ¼adar, autorul a fost nevoit sa
se adreseze arhivelor. Acasa la el, in zona in care traie~te sau la Belgrad
nu a gasit aproape nimic. In orice caz, nimic semnificativ. Astfel, s-a
adresat arhivelor roma.ne~ti, bucura.ndu-se ~i de sprijinul unora dintre
cei care i~i desfa~oara activitatea acolo ~i care i-au inlesnit procurarea
de copii dupa multe materiale semnificative.
Documentatia inedita a fost culeasa fie de la Arhivele Nationale,
fie de la Arhivele diplomatice, acoperind perioada cuprinsa intre razboaiele
balcanice ~i marea conflagratie mondiala, ceea ce ~i explica, in
opinia noastra, ponderea deosebita, ~i ca numar de pagini, acordata
259