Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

7
i
I
!
;, i
1;1· ,.
L
j, t
ii!
jl I
: i
Romanii din Nord-Estul Serbiei fotre anii 1804-1948
tin, uncle peste o treime din populatia ora~ului erau valahi. El acredita
ideea ca valahii ,,nu sunt unul ~i acela~i popor cu romanii de pe malul
stang al Dunarii. Sarbii din Evul Mediu intelegeau sub numele de
vlahi pe toate grupurile de ciobani din vecinatate care nu erau constituite
din sarbi, insa locuiau pe malul drept al Dunarii, dar nefacand
parte din poporul roman, ci fiind ba~tina~i... Reiese concluzia ca
vlahii ~i romanii nu sunt un acela~i popor, ci ca vlahii sunt intr-adevar
romanizati, dar numai intr-atat intrucat le este impusa limba, fiind
in realitate un grup sau o rama~ita a triburilor vreunui popor ba~tina~
al Peninsulei Balcanice".s 01
Se pare ca in 1954 a existat o anumita preocupare a diplomaµei
romane~ti privind situatia romanilor din Bulgaria. Intr-un raport al
diplomatului N. Stanciu, din 24 septembrie 1954, erau invocate date
statistice mai vechi ~i apoi se facea o prezentare generala a problemei
nationale care ar fi fost rezolvata de regimul comunist dupa modelul
sovietic. Concluzia referatului era urmatoarea:
,,Romanii, dupa cum am aratat, in numar nestabilit cu precizie,
formand in unele localitati mase compacte, sunt in numar aproximativ
de 150.000 locuitori. Aceasta populatie, care vorbe~te in casa ~i pe
Strada limba materna romaneasca, nu se bucura pana azi de ~coli cu
limba de predare romana, de asemenea nu exista caqi, ziare sau reviste
in limba romana':s 02
Ahia dupa 1990, in noile condiµi istorice din Serbia ~i Bulgaria,
problematica romanilor timoceni a intrat intr-o noua faza, a afirmarii
in forme din cele mai diverse.s 0 3
501 Selos, ziar al Partidului Agrar Unit, 9 feb. 1947.
502 S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, op. cit., p. 361-362.
503 Gh. Zbuchea, Romdnii timoceni. Scurtii. istorie, Timi~oara, 2002, p. 122, 126, 183.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ~-===============
"'-
I
CONCLUZII
n urma cu putina vreme, printre romanii timoceni s-au aflat
reprezentanµi Academiei Romane, in frunte cu fostul pre~edinte,
profesorul Eugen Simon care a declarat: ,,Delegatia Academiei
Romane a mers in Timoc ca sa-i descopere pe timoceni care, se
~tie, sunt in buna parte vlahi, adica romani. Numa.ml lor variaza.
Unii zic ca sunt 500.000, alµi 300.000. Fapt important este ca sunt
acolo, au o cultura traditionala, vorbesc romana in dialect oltenesc
• sau banatean. Istoria lor este complicata. Istoricii spun ca o parte
dintre ei, stratul eel mai profund, se afla acolo de pe vremea Daciei
aureliene. Au rezistat a ta.ta timp procesului de slavizare, turcizare ...
Sunt crestini ortodocsi, vorbesc O limba romana veche, cu multe Sar-
, '
bisme, proces firesc, dar i~i pastreaza traditiile ... ".
Un alt profesor bucure~tean, Mihail Diaconescu, facea urmatoarele
consideratii: Jntre conationalii no~tri, care traiesc la sud de fruntariile
tarii, cei din regiunea Vidin ~i Timoc au un loc aparte prin numar,
traditii istorice, vitalitate ~i indeosebi prin caracterul compact romanesc
al regiunii in care traiesc. Actuala frontiera bulgaro-iugoslava
taie in doua aceasta regiune, care din punct de vedere al realitatilor
etnografice, al portului, al trecutului istoric ~i indeosebi al graiului
vorbit de locuitori, are o impresionanta unitate. Romanii din regiunea
Vidin ~i Timoc sunt autohtoni cu o vechime multimilenara." 504
Incepand cu secolul XIX, locuind in doua state deopotriva de intolerante,
romanii fiind de alta etnie decat cea a majoritatii s-au vazut
lipsiti de legitime drepturi nationale, fiind supu~i unui proces intens
504 Diaconescu, M., Istorie ~i valori, Bucure~ti, 1994, p. 363.363.
247