Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'intre anii 1804-1948 extrem de restransa.483 In arhivele romane~ti se pastreaza o serie de date privind raspandirea de publicatii romane~ti, ceea ce incepea a contribui la trezirea con~tiintei nationale romane~ti. Aceasta a provocat reactia tot mai dura a autoritatilor sarbe~ti. Astfel, de exemplu, prin mai multe ordine, s-a urmarit interzicerea folosirii limbii romane, recenzarea celor animati de spirit national, mutarea foqata a invatatorilor in zone sarbe~ti etc. 48 4 In acela~i timp, prin rapoarte ce proveneau regulat de la pre~edinµa Consiliului de Mini~tri de la Bucure~ti, mai cu seama de la militantul national, Sandu Cristea Timoc, ca ~i de la consilierul, N. Solacolu de la Belgrad, se arata concret situatia romanilor, inclusiv actiunile de represalii impotriva acestora intreprinse de foqele ocupante germane, instigate de autoritatile sarbe~ti. Astfel, de exemplu, s-a dispus de la Bucure~ti o intervenµe directa pe langa comandamentul misiunii militare germane din Romania pentru eliberarea ostaticilor timoceni deµnuti in mai multe locuri din Serbia. 485 De altfel, autoritatile germane au continuat pana in 1944 pe aceia~i linie a neacordarii de facilitati legate de romanii din Timoc, dintre care multi doreau sa treaca ~i sa se stabileasca in Romania. La Bucure~ti, in 1945 era finalizat un material privind romanii de peste hotare. in capitolul consacrat romanilor din Craina se considera ca pentru statul roman era importanta ,,aceasta populatie romaneasca, numarul ei, tratamentul ce i se aplica ~i soarta ei viitoare". 486 Se arata ca statul sarbesc nu a respectat obligatiile internationale pe care ~i le-a asumat la sfar~itul Primului Razboi Mondial, neexistand in Craina, de exemplu, ~coli in limba romana ~i fiind interzisa patrunderea acolo a preotllor romani, in timp ce ei nu se pot bucura nici de publicatii romane~ti, nici de ca.qi liturgice in limba romana. 487 483 Ibidem, p. 296-197. 484 Ariva M.A. E., fond 71, vol. 57, £ 460-461. 485 Banco~, op. cit., p.228-229. 486 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romanii fn lume, sec. XX, vol. II, Bucure~ti 2005, p. 134. 487 Ibidem, p. 142-145. Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================= De asemenea, au fost evocate masurile administrative impotriva celor din Craina. In acela~i material este evocata ~i situatia romanilor din Valea Timocului bulgaresc, care dupa aprecieri competente erau supu~i aceleia~i politici de deznationalizare, ca ~i fratii lor de la vest de Timoc. 488 In vara anului 1945, reprezentantii ai romanilor timoceni faceau o ultima tentativa majora de a obtine minime drepturi nationale. Amplul memoriu adresat conducatorului statului iugoslav, mare~al Josip Broz Tito, pornea de la ideea ca vlahii din Serbia de rasarit erau romani.489 Se considera ca la sfar~itul razboiului numarul aproximativ al romanilor se apropia de 400.000, fl.ind impra~tiaµ in peste 200 de localitati. Se sublinia vechimea elementului romanesc, ca ~i statornica colaborare a acestuia cu sarbii: ,,cu care am impaqit acela~i destin atat pe campul de lupta, cat ~i la brazda plugului in timp de pace". 490 0 ampla parte a memoriului evoca situatia ~i atitudinea romanilor din Timoc in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial: ,,Dar romanii (vlahii) nici in lupta de eliberare a patriei noastre cotropite de criminalii germani _:incendiatorii lumii - n-au lipsit. Contributia a fost in functie de pozitia geografica in care se cuibarisera germanii ~i ratacitii care au ascultat de Draza Mihailovic, Nedic ~i Ljotic. Suferintele poporului de pe urma acestora au fost ingrozitoare ~i cei mai buni intelectuali ai no~tri au fost masacrati de catre cetnicii nationali~ti sub pretextul ca sunt comuni~ti. Putine, foarte putine, sunt satele la noi care n-au dat jertfe pe cei mai buni fii, acuzati fiind de colaborare sau comunism. Nemtii au ajuns ca impotriva unor astfel de sate in care revolta romanilor (vlahilor) a fost mai incapatanata ~i hotarata pentru sprijinirea partizanilor ~i armatei de eliberare, sa foloseasca pana ~i bombardiere. In felul acesta a fost distrus satul de aproape 8.000 488 Ibidem, p. 159-161. 489 S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, Romanii ... , p. 338. 490 Ibidem, p. 339. 240 241 ~ .... j ,.;:.:..~,..
I I Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 vla_hi numit Zlot ~i Podgor, unde era leaganul comunismului pentru n~1. Al~e sat~ au fost arse; ~i in randul acestora cade Savinac (Zajecarski), V1tovmca (Mlavski) ~i Mala Vrbica (Craina). Mai departe, in razboiul total de eliberare, copiii nostri si-au dat cu mandrie viata pe altarul patriei noastre. Nu exista sa~ vlah care sa nu aiba de la 5 la 150 de eroi cazuti in lupta impotriva barbarilor ge:mani ~i tradatorii vecinici ai statului: Draza, Nedic ~i Ljotic".491 I~ sp~ri:111 epocii, se aduceau laude conducatorului mi~carii de ~art1zam, ~n care vedeau ~i un salvator al nostru personal. Erau apoi mvocate d~versele masuri luate dupa constituirea noii Iugoslavii in ceea ce pnve~te drepturile naµonale ale neslavilor, mai ales in ceea ce prive~te i;,coala i;,i biserica. Astfel, se arata ca pana in secolul XIX vlahii au a':1: pr~o~i care slujeau in limba parinteasca, dar dupa ~ceea, datonta ~ovm1smului, au fost adu~i slujitori ce nu cunoi;,teau l~mba poporulm: ,,Astfel, intre poporul vlah i;,i preoti s-a sapat prapast~a~,~umea, nei~teleg~d pe preot, a renuntat sa mai mearga la bisenca_. Se co~c_l~z10na ca ,,noua ne-ar conveni sa avem preoti, chiar mai putm pregat1t1, dar credincio~i, i;,i sa ne slujeasca in limba materna': Se arata apoi situatia, mai trista, in ceea ce prive~te educatia, uncle se folosea doar limba sarba, ceea ce a avut consecinte dureroase asupra romanilor: ,,Poporul nostru este in majoritate absoluta analfabet, fapt care ne doare ~i nu face cinste statului nostru. Daca nu se iau masuri radicale de transformare, in duhul legilor statelor democratice - ~coli in limba materna i;,i a statului, noi vom ramane cu certitudine oaza cea mai inculta din Europa ... "49 2 Se arata ca era esential sa se respecte situaµa nationala: ;,Nu cerem de la statul federativ iugoslav nici pamant, nici bani. Cerem sa ni se res~e~te eel m~ elementar drept, care pana in prezent, din intentii t;,~VI~ste 1:u m s-a acordat. Noi de secole am
- Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
- Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
- Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 79 and 80: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 83 and 84: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
- Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 93 and 94: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
- Page 97 and 98: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
- Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
- Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
- Page 107 and 108: 7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
- Page 110 and 111: , .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
- Page 112 and 113: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 114 and 115: 7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
- Page 116 and 117: j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
- Page 118 and 119: L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 122 and 123: ·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
- Page 124 and 125: i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
- Page 126 and 127: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 128 and 129: : i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
- Page 130 and 131: Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
- Page 132 and 133: I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN
7<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> 'intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
extrem de restransa.483 In arhivele romane~ti se pastreaza o serie de<br />
date privind raspandirea de publicatii romane~ti, ceea ce incepea a<br />
contribui la trezirea con~tiintei nationale romane~ti. Aceasta a provocat<br />
reactia tot mai dura a autoritatilor sarbe~ti. Astfel, de exemplu,<br />
prin mai multe or<strong>din</strong>e, s-a urmarit interzicerea folosirii limbii romane,<br />
recenzarea celor animati de spirit national, mutarea foqata a invatatorilor<br />
in zone sarbe~ti etc. 48 4<br />
In acela~i timp, prin rapoarte ce proveneau regulat de la pre~e<strong>din</strong>µa<br />
Consiliului de Mini~tri de la Bucure~ti, mai cu seama de la militantul<br />
national, Sandu Cristea Timoc, ca ~i de la consilierul, N. Solacolu de<br />
la Belgrad, se arata concret situatia romanilor, inclusiv actiunile de<br />
represalii impotriva acestora intreprinse de foqele ocupante germane,<br />
instigate de autoritatile sarbe~ti. Astfel, de exemplu, s-a dispus de<br />
la Bucure~ti o intervenµe directa pe langa comandamentul misiunii<br />
militare germane <strong>din</strong> Romania pentru eliberarea ostaticilor timoceni<br />
deµnuti in mai multe locuri <strong>din</strong> Serbia. 485 De altfel, autoritatile<br />
germane au continuat pana in 1944 pe aceia~i linie a neacordarii de<br />
facilitati legate de rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Timoc, <strong>din</strong>tre care multi doreau sa<br />
treaca ~i sa se stabileasca in Romania.<br />
La Bucure~ti, in 1945 era finalizat un material privind rom<strong>anii</strong> de<br />
peste hotare. in capitolul consacrat romanilor <strong>din</strong> Craina se considera<br />
ca pentru statul roman era importanta ,,aceasta populatie romaneasca,<br />
numarul ei, tratamentul ce i se aplica ~i soarta ei viitoare". 486<br />
Se arata ca statul sarbesc nu a respectat obligatiile internationale pe<br />
care ~i le-a asumat la sfar~itul Primului Razboi Mondial, neexistand<br />
in Craina, de exemplu, ~coli in limba romana ~i fiind interzisa patrunderea<br />
acolo a preotllor romani, in timp ce ei nu se pot bucura nici<br />
de publicatii romane~ti, nici de ca.qi liturgice in limba romana. 487<br />
483 Ibidem, p. 296-197.<br />
484 Ariva M.A. E., fond 71, vol. 57, £ 460-461.<br />
485 Banco~, op. cit., p.228-229.<br />
486 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Rom<strong>anii</strong> fn lume, sec. XX, vol. II, Bucure~ti 2005, p. 134.<br />
487 Ibidem, p. 142-145.<br />
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================<br />
De asemenea, au fost evocate masurile administrative impotriva celor<br />
<strong>din</strong> Craina. In acela~i material este evocata ~i situatia romanilor <strong>din</strong><br />
Valea Timocului bulgaresc, care dupa aprecieri competente erau supu~i<br />
aceleia~i politici de deznationalizare, ca ~i fratii lor de la vest<br />
de Timoc. 488<br />
In vara anului 1945, reprezentantii ai romanilor timoceni faceau<br />
o ultima tentativa majora de a obtine minime drepturi nationale.<br />
Amplul memoriu adresat conducatorului statului iugoslav, mare~al<br />
Josip Broz Tito, pornea de la ideea ca vlahii <strong>din</strong> Serbia de rasarit erau<br />
romani.489 Se considera ca la sfar~itul razboiului numarul aproximativ<br />
al romanilor se apropia de 400.000, fl.ind impra~tiaµ in peste 200 de<br />
localitati. Se sublinia vechimea elementului romanesc, ca ~i statornica<br />
colaborare a acestuia cu sarbii: ,,cu care am impaqit acela~i destin<br />
atat pe campul de lupta, cat ~i la brazda plugului in timp de pace". 490<br />
0 ampla parte a memoriului evoca situatia ~i atitu<strong>din</strong>ea romanilor<br />
<strong>din</strong> Timoc in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial: ,,Dar rom<strong>anii</strong><br />
(vlahii) nici in lupta de eliberare a patriei noastre cotropite de<br />
criminalii germani _:incendiatorii lumii - n-au lipsit.<br />
Contributia a fost in functie de pozitia geografica in care se cuibarisera<br />
germ<strong>anii</strong> ~i ratacitii care au ascultat de Draza Mihailovic,<br />
Nedic ~i Ljotic. Suferintele poporului de pe urma acestora au fost<br />
ingrozitoare ~i cei mai buni intelectuali ai no~tri au fost masacrati<br />
de catre cetnicii nationali~ti sub pretextul ca sunt comuni~ti. Putine,<br />
foarte putine, sunt satele la noi care n-au dat jertfe pe cei mai buni<br />
fii, acuzati fiind de colaborare sau comunism.<br />
Nemtii au ajuns ca impotriva unor astfel de sate in care revolta<br />
romanilor (vlahilor) a fost mai incapatanata ~i hotarata pentru<br />
sprijinirea partizanilor ~i armatei de eliberare, sa foloseasca pana<br />
~i bombardiere. In felul acesta a fost distrus satul de aproape 8.000<br />
488 Ibidem, p. 159-161.<br />
489 S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, Rom<strong>anii</strong> ... , p. 338.<br />
490 Ibidem, p. 339.<br />
240<br />
241<br />
~ ....<br />
j ,.;:.:..~,..