Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================ RECENSAMINTE ~I REALITATI ISTORICE IN VIZIUNEA CONTEMPORANILOR Nturi de vechirnea ~i continuitatea rornanilor tirnoceni, o ta problerna care a adus vii controverse este ~i cea a nuarului lor. Este dificil de precizat ( daca nu irnposibil) un nurnar exact al acestor confraµ ai no~tri <strong>din</strong>tre raurile Morava ~i Lorn. Principalele surse de care dispunern sunt statisticile sarbe~ti ~i bulgare £acute in perioada rnoderna, precurn ~i inforrnatiile date de calatorii straini care au vizitat zona in acea perioada. Inforrnatiile date de ace~ti calatori straini, pe langa faptul ca sunt incomplete - nu vizeaza intreaga zona locuita de romani -, au la baza, in general, statisticile oficiale ale statului sarb, respectiv bulgar. Aceste statistici oficiale sunt inexacte ~i in acela~i timp falsificate <strong>din</strong> motive lesne de inteles. Febra nationalista care a cuprins cele doua state, in special dupa 1850, a avut ca efect, in afara prigonirii lor politice, culturale ~i religioase, ~i incercarea de a diminua, daca nu chiar de a ~terge cornplet pe rornani <strong>din</strong> statisticile oficiale. Un exemplu concret ne este oferit de catre Serbia. In primele recensaminte alcatuite inainte ca autoritatile belgradene sa nutreasca planurile nationaliste ale velico-sarbismului (<strong>Serbiei</strong> mari), formulate in celebrul program al lui I. Garasanin <strong>din</strong> 1844, se recunoa~te clar, probabil fara falsificari rnajore, ponderea elementului romanesc de n,2% <strong>din</strong> populatia statului. 1 Ulterior aceasta cifra este in continua descre~tere, ajungandu-se ca in statisticile <strong>din</strong> 1944 rom<strong>anii</strong> nici sa nu mai fie pomeniti, ei nemaiavand o rubrica separata. Aceea~i situatie aparuta, ce-i drept rnai tarziu, se va observa ~i in statisticile bulgare~ti. 1 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8. 25
• 'j Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong> Pentru o mai buna clarificare ~i sistematizare a situatiei existente, am preferat sa prezint, intr-o relativa or<strong>din</strong>e cronologica, marturiile la.sate de calatorii straini ~i incercarile monografice realizate de unii ,,cercetatori" sarbi ~i bulgari, precum ~i ale unor personalitati romane~ti <strong>din</strong> nordul Dunarii. Am sa insist apoi asupra statisticilor oficiale, facand o comparatie intre acestea ~i realitatile existente la acea data. 0 alta problema este ridicata de catre prezentarea separata a celor doua zone timocene (sarbeasca 9i bulgareasca), observatiile 9i statisticile ce ii privesc nefiind unitare. Din acest motiv voi incerca o prezentare alternativa a informatiilor despre cele doua zone, sperand ca acest aspect nu va dirninua prea mult cursivitatea lucrarii. Inca <strong>din</strong> 1714, in ,,Historia Moldo-Vlachica" carturarul care este in acela~i timp ~i domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1673-1723), precizeaza predorninanta elementului romanesc la sud de Dunare: "Mysia urmeaza malul Dunarii de la Poarta de Fier la Pontul Euxin, iar in ea ora9ele, targurile, satele sunt pline de romani." 2 Aceea 9 i constatare o face, la aproape un secol dupa Canternir, ~i Nicolae Balcescu. El prezinta, in 1849 in ,,Scrisori <strong>din</strong> pribegie", situatia existenta in zona: ,,Dincoace de Tisa sunt foarte putini sarbi. in Bulgaria m-a mirat foarte mult neintalnind <strong>din</strong> Balcani ~i pana la Dunare nici un sat bulgaresc, ci numai sate romane~ti. Unde sunt Bulgarii? in Bulgaria se afla putini prin ora~e, 9i apoi intre Vi<strong>din</strong> ~i Ni9 9i <strong>din</strong>colo de Balcani. Rom<strong>anii</strong> se intind in toata Bulgaria_proprie ~i pe tot malul drept al Dunarii, pana la Belgrad. In partea sarbica, pe Dunare, dupa cum mi s-a spus, sunt mai mult de 40.000 de farnilii romane:' 3 Autorul i~i pune intrebarea daca nu cumva Bulgaria nu este, avand in vedere numarul localitatilor, tot o tara romaneasca. De la jumatatea secolului al XIX-lea incep ~i peregrinarile cercetatorilor straini in zona. In marea lor majoritate ace~tia vin sa studieze 1 popoarele aflate sub dominatia Imperiului Otoman ~i nu in mod expres 2 Documentul nr. 31, Dimitrie Cantemir, Historia Moldo-Vlachica, «1714», in Zbuchea Gh., Brezeanu S., op. cit., p. 134. 3 ,,Timocul': anul VUI, nr. 2, 1941, p. 36 . i I Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= pe rom<strong>anii</strong> balcanici. Ei sunt studiati oarecum accidental, pe straini uimindu-i numarul lor relativ mare, precum ~i datinile, folclorul ~ivestimentatia acestora. Primul ep.re strabate aceasta zona, in 1857, este consulul francez G. Lejean. Acesta este insarcinat de catre guvernul francez sa realizeze o harta etnografica a popoarelor Turciei europene. 4 El anexeaza aceasta harta unui studiu etnografi.c pe care ii publica in 1861. Harta nu reproduce cu fidelitate situatia existenta atunci, dar se poate observa clar predorninanta romanilor in zona Timocului. in studiul sau, Lejean face urmatoarea precizare in legatura cu rom<strong>anii</strong> pe care i-a intalnit: ,,muncitori harnici ~i mai prolifici decat sarbii, numarul lor este mereu in cre9tere".s Potrivit afirmatiilor sale, numarul acestora ajunge la 104.343 in 1857. La fel ca majoritatea occidentalilor, Lejean este convins de teoria eronata in legatura cu provenienta acestora <strong>din</strong> Principatele Romane: ,,Multi tarani romani, spre a scapa de quasi-9erbia Regularnentului Organic, se aflau in imprejurimile Vratei, in Bulgaria. Din aceea9i pricina un alt numar mare s-a refugiat ~i in Serbia, uncle guvernul 'i-a colonizat in locuri rarnase fara locuitori, in urma razboiului de neatarnare". 6 Trebuie precizat ca, daca in decursul istoriei se cunosc deplasari de populatie romaneasca <strong>din</strong> Timoc in nordul Dunarii (sec. XV-XVIII), nu se cunoa~te vreun document, eel putin pana in ziua de azi, care sa ateste o emigrare in sens invers. Urinatorul care viziteaza acest teritoriu este arheologul Felix Kanitz. El intreprinde intre <strong>anii</strong> 1860-1875 o serie de calatorii de-a lungul Dunarii, avand drept scop descoperirea unor vestigii romane ~i bizantine. Kanitz estimeaza numarul romanilor <strong>din</strong> Serbia la cifra de 123.000 de suflete. Locuind mai multa vreme in Vi<strong>din</strong>, este primul cercetator care ne ofera date despre preotul Draxin, una <strong>din</strong>tre figurile remarcante ale 4 Constantinescu, N. A., Chestiunea timoce<strong>anii</strong>, Bucure~ti,1941, p. 26. S Lejean, G., Etnographie de Ia Turquie d'Europe, Gotha, Justus Perthens, 1861, apud, Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., Vol. I, p. 7. 6 Ibidem 26 27
- Page 1 and 2: ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
- Page 3 and 4: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 5 and 6: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 7 and 8: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 9 and 10: F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 11: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 15 and 16: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 17 and 18: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 19 and 20: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 21 and 22: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
- Page 25 and 26: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 29 and 30: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 33 and 34: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 35 and 36: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 39 and 40: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
- Page 43 and 44: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 47 and 48: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
- Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
- Page 57 and 58: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
- Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
- Page 63 and 64:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 65 and 66:
i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
- Page 67 and 68:
I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 69 and 70:
,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
- Page 71 and 72:
I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 73 and 74:
nu ar fi fast posibila decat dupa d
- Page 75 and 76:
i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 77 and 78:
; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 79 and 80:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 81 and 82:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 83 and 84:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 85 and 86:
carti romane~ti cu caracter ~tiinti
- Page 87 and 88:
I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 89 and 90:
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 91 and 92:
I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 93 and 94:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 95 and 96:
i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
- Page 97 and 98:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 99 and 100:
l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
- Page 101 and 102:
11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 103 and 104:
,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
- Page 105 and 106:
i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
- Page 107 and 108:
7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
- Page 110 and 111:
, .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
- Page 112 and 113:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 114 and 115:
7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
- Page 116 and 117:
j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
- Page 118 and 119:
L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 120 and 121:
7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
- Page 122 and 123:
·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
- Page 124 and 125:
i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
- Page 126 and 127:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 128 and 129:
: i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
- Page 130 and 131:
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
- Page 132 and 133:
I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN