Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

·7
l
I
r
l.
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
itorii lor, cei care au supravietuit, au primit permisiunea, din partea
germanilor, de a se inarma pentru a fi capabili sa le opuna rezistenta
partizanilor, daca ar mai incerca sa puna stapanire pe satele lor.473
Alaturi de civili, victime nevinovate ale diver~ilor combatanti, o serie
de romani timoceni au fa.cut parte din trupele de cetnici sau din cele
de partizani. 474 In legatura cu aceasta merita amintit cazul Davorianei
Paun, devenita secretara ~i mai apoi amanta lui Tito, sub influenta
careia viitorul dictator comunist se pare ca ajunsese sa agreeze ideea
unei autonomii a Va.ii Tirnocului.475 Au existat probabil ~i rornani
tirnoceni care au colaborat cu ocupantul. De altfel, reprezentantii lor
autorizati pe langa guvernul roman inclinau spre aceasta din urrna
atitudine. 476
In directa legatura cu evenimentele violente in valtoarea carora fusese
cuprinsa regiunea a evoluat ~i starea de spirit a populatiei. Imediat
dupa aprilie 1941 o parte a locuitorilor Timocului (dintre romani) a
sperat ca tinutul pe care ii locuiau sa fie alipit Romaniei. In acela~i
tirnp, germanii au fost priviti cu o oarecare simpatie deoarece era
de a~teptat sa-i trateze pe timoceni cu bunavointa datorita aliantei cu
Romania. Iluziile s-au spulberat rapid: Romania nu a incorporat Tirnocul,
iar gerrnanii nu au gasit de cuviinta sa se poarte cu rornanii tirnoceni
altfel decat cu sarbii,477 cele doua etnii suferind in egala masura
de pe urrna razboiului. Aceasta realitate nu a intarziat sa produca
o serie de consecinte negative pentru interesele rornane~ti in Serbia.
Moralul tirnocenilor a scazut sirntitor in vara lui 1941, dupa cum
constata un agent al S.S.I. La aceasta au contribuit nu numai reticenta
Rornaniei de a lua decizia anexarii zonei, ci ~i starea economica
precara ~i propaganda deosebit de activa a sarbilor.478
473 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 lugoslavia, vol. 55, f. 337.
474 Gheorghe Zbuchea, Romdnii timoceni, p. l 14.
475 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., p. 52.
476 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 lugoslavia, vol. 54, f. 248.
477 Ibidem, vol. 55 bis, f. 180.
478 Ibidem, vol. 54, f. 182-185.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
Rapoartele lui Sandu Cristea-Tirnoc, din toamna anului 1942, scot
in evidenta descurajarea accentuata a populatiei datorata atitudinii
Rornaniei479 pe care o socotesc explicabila doar prin lipsa de interes
pe care o avea ,,Tara-Marna" pentru soarta lor. In acelea~i rapoarte se
spune despre tirnoceni ca ,,s-au ata~at in aceste vrernuri tulburi, cu
toata inirna, de sarbi"4 80 ceea ce pare neobi~nuit la o prima vedere, in
conditiile ih care sarbii, fie ca se aflau sub ordinele lui Tito, Draza Mihailovic
sau Nedic, ii priveau pe rornani cu ostilitate. Cauza apropierii
tirnocenilor de sarbi consta in atitudinea germanilor care i-au tratat
~i pe unii ~i pe ceilalti la fel, romanii ~i civilii sarbi indurand urnar la
urnar toata grozavia ~i toate privatiunile razboiului ~i aflandu-se astfel,
pana la urrna in aceea~i tabara cu toate ca in prirnavara lui 1941
era de a~teptat sa se afle in tabere diferite.
In perspectiva Conferintei de Pace de la sfar~itul razboiului s-a solicitat
Institutului Central de Statistica o prezentare a situatiei romanilor
din Tirnoc. Realizata in cursul anului 1943, aceasta dernonstra
clar ca in Timocul sarbesc, rornanii reprezentau trei sferturi din
populatie. De aserrienea se arata ca, chiar dupa unele mal'1:urii de la
Sofia, in Tirnocul bulgaresc rornanii erau mai nurnero~i decat bulgarn.
Pornind de la ideea ca situatia romanilor din Tirnoc era in con­
.. 481
tinua agravare, conducerea de atunci a statului roman a luat o serie
de rnasuri in favoarea lor. 482 Astfel, de exemplu, la sfar~itul lunii noiembrie
1942, rnare~alul Ion Antonescu dadea dispozitia ca romanilor
tirnoceni ce se aprovizionau in secret din tara cu bunuri de stricta
necesitate sa Ii se ceara ca sa aduca ~i copii ce urrnau a fi ~colarizati
~i intretinuti in cadrul liceului din Turnu Severin. Aceasta intentie
legata de elevii romani nu a devenit realitate decat intr-o masura
479 Ibidem, vol. 55, f. 338.
480 Ibidem, f. 302-303.
481 Arhiva M. A. E., fond 71, vol.55, p. 321.
482 Dorel Banco~, Social $i national fn politica guvernului Ion Antonescu, Bucure~ti, 2000,
p. 225-301.
238
239