Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

More documents

Recommendations

Info

j; li Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 mania, placi de patefon cu cantece romane~ti. 448 Astfel de reu~ite, de mica amploare, au continuat sa caracterizeze propaganda in Timoc ~i in anul urmator. in martie 1943, Ministerul Propagandei Nationale aducea in atentia Pre~edintiei Cabinetului de Mini~tri ca se trimisesera in Timoc 10 patefoane ~i 500 de discuri de patefon cu muzica romaneasca ~i ca se aprobase trimiterea in viitor a 20 de albume de cusaturi populare ~i a 20 de ii pentru a fi raspandite locuitorilor. 449 Am decis sa includem foarte putin spectaculoasele cifre precedente in textul prezentei lucrari din dorinta de a demonstra ca realizarile limitate ale propagandei romane~ti in Timoc nu s-au datorat in exclusivitate situaµei complexe din fosta Iugoslavie sau contramasurilor luate de propaganda sarbeasca, ci ~i faptului ca Romania nu a vrut ~i, in consecinta, nici nu s-a straduit sa depa~easca prea mult nivelul celor 20 de ii sau al celor 10 patefoane. Era mai curand o strategie de a~teptare pana la o solutionare definitiva a chestiunii balcanice. La sfar~itul anului 1942, Sandu Cristea avertiza ca in privinta Crainei ,,actiunea neoficiala va fi mult ingreunata ~i stingherita" ~i ca nu va da rezultate apreciabile in scurt timp. 450 Alaturi de aparentul dezinteres al Romaniei pentru regiune, enumera printre cauzele principale care condusesera la aceasta situatie ingrijoratoare ~i propaganda sarbeasca, mult mai puternica decat cea romaneasca, avantajata pe deasupra ~i de posibilitatea de a se desfa~ura nestingherita de autoritatile locale. Un alt fel de propaganda, ajutorul in bani ~i produse. Singurul aspect al propagandei romane~ti in fosta Iugoslavie, caruia i s-a acordat o atentie mai deosebita, a fost eel al sprijiniri romanilor de acolo cu diverse articole de prima necesitate, aceasta facandu-se totu~i mai putin pentru sporirea influentei Romaniei in regiune, ci mai mult pentru a intinde o mana de ajutor fratilor din afara granitelor tarii. Inca din vara lui 1941, Gheorghe Suveica atrasese atentia, intr-un ra- - ; r f r • t Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================= port adresat lui Ion Antonescu, asupra perspectivelor pe care le oferea cre~terii prestigiului Romaniei printre timoceni, furnizarea, eventual gratuita, a unor cantitati de produse, cum ar fi chibriturile, petrolul, sarea, zaharul sau tutunul, catre o populatie obligata sa indure mari lipsuri din pricina razboiului. Aprovizionarea s-ar fi putut face prin agentii sai. 4 5 1 Planul preotului avea deci in vedere o actiune de mica amploare, neoficiala, mai mult simbolica daca se iau in considerare cantitatile extrem de recluse pe care avea posibilitatea sa le transporte un singur agent. Suveica a primit aprobarea ~i resursele necesare indeplinirii a ceea ce-~i propusese, 452 dar autoritatile de la Bucure~ti intentionau ca aprovizionarea sa se faca la o cu totul alta scara. La 1 octombrie 1941 se stabilea, prin Decretul - Lege nr. 2733, ca populaµei timocene ~i celei banatene sa Ii se acorde sare, chibrituri, tutun, zahar ~i petrol in valoare de 175 milioane lei, de catre Institutul National al Cooperatiei care trebuia sa-~i procure suma respectiva printr-un credit la Banca Nationala garantat de Ministerul de Finante. 453 Dupa depa~irea dificultatilor legate de finantare, cauzate de obiectiile Bancii Nationale, s-a trecut la punerea in practica a D~cretului - Lege. S-au folosit de proba doar 25 de milioane de lei pentru romanii din Banatul sarbesc iar timocenilor nu Ii· s-a dat nimic din suma ramasa. Explicatia pentru acest fapt consta in dorinta statului roman de a ~ti cu exactitate ce destinatie aveau sa primeasca banii sau produsele o data ce ajungeau in spatiul ex-iugoslav. Prezenta unor institutii financiare ~i a unor societati comerciale (,,Agrara Banat") in Banat permitea un control adecvat al traseului urmat de ajutorul banesc. Pentru Timoc s-a a~teptat momentul in care aceste institutii aveau sa fie create ~i detinute de romani sau aveau · sa se extinda acolo institutiile ~i societatile comerciale deja existente in Banat. Timp de ~ase luni s-a sperat ca ,,Agrara Banat" va reu~i sa patrunda in Valea Timocului, 448 Ibidem, vol. 55, f. 338. 451 Ibidem, vol. 54, f. 173-174. 449 Ibidem, vol. 57, f. 111. 450 Ibidem, vol. 55, f. 553. 452 Ibidem, f. 177. 453 Ibidem, f. 352. 232 233
--, Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 ceea ce nu s-a intamplat, 454 sprijinul material preconizat prin Decretul - Lege nr. 2733 ramanand in stadiul de proiect nepus in practica. Astfel ~i in aceasta privinta e~ua calea oficiala, legala de sprijinire a timocenilor. Din nou s-a recurs la solutii clandestine reduse ca eficienta dar in momentul respectiv singurele aplicabile. Romanilor timoceni Ii s-a perm.is, in ciuda opozitiei sarbilor ~i a gerrnanilor care voiau sa previna evadarea partizanilor din Serbia in rornania,4ss sa vina la Gruia unde puteau cumpara produsele de care duceau lipsa. Masura a avut succes, Corpul Granicerilor raportand pentru perioada 1 septembrie- 15 octombrie 1943 un nurnar de 1.315 persoane care au trecut Dunarea de pe malul sarbesc pe eel romanesc. 456 Pentru a evita ca aceasta situatie, potenµal generatoare de conflicte, sa dainuie, germanii au propus Romaniei sa continue sa-i aprovizioneze pe timoceni prin Crucea Ro~ie. 457 De~i a fost agreata un timp aceasta idee, in cursul anilor 194 3 - 1944 s-a sistat ajutorul material pentru Timoc, decizia aparµnandu-i lui Ion Antonescu, nemultumit de faptul ca majoritatea produselor sfar~eau in mainile speculantilor ~i nu foloseau la nirnic celor carora le fusesera trirnise.4s 8 Razboiul propriu-zis dintre Germania ~i aliatii ei pe de o parte ~i Iugoslavia pe de alta parte a durat foarte putin. Capitularea rapida a Iugoslaviei ~i dezmembrarea sa nu au insemnat insa ca pacea se lasase peste teritoriile ce apaqinusera statului invins. Inca din mai 1941, fo~ti ofiteri ai armatei iugoslave in frunte cu colonelul Draza Mihailovic au organizat o mi~care de rezistenta in l~curile greu accesibile invadatorilor. Trupele lui Mihailovic au ramas cunoscute sub numele de cetnici. Ei erau loiali vechiului regim inlaturat de ocupanti, Mihailovic detinand, din ianuarie 1942, postul de ministru al armatei, 454 D. A. N. I. C., fond Ministerul Propagandei Nationale - Stud.ii ~i Documentare, dosar 175 , £~~- . . 455 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, vol. 56, £ 344. 456 Ibidem, £ 457-459. 457 Ibidem, £ 346-347. 458 Ibidem,vol. 56, f. 590. Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= al fortelor aeriene ~i navale in guvernul in exil de la Londra. in paralel cu cetnicii s-a inchegat o alta mi~care de rezistenta, cea a partizanilor, condusa de Josip Broz Tito, secretarul general al Partidului Comunist I ugoslav. 459 Intre 1941 ~i 1945 µnutul timocean nu a fost ocolit de razboi, ambele mi~cari de rezistenta actionand in regiune. 460 Populatia a avut de indurat pe langa lipsuri ~i intreaga grozavie a operatiunilor militare. Nu putine au fost cazurile cand civilii nevinovati au cazut victirne germanilor, partizanilor sau cetnicilor, fie uci~i drept represalii sau pentru ca au avut ghinionul de a nimeri in mijlocul luptelor. Aceste consideraµi sunt valabile atat in ceea ce-i prive~te pe sarbi, cat ~i in ceea ce-i prive~te pe romani, cu mentiunea ca romanii au trebuit sa se confrunte ~i cu ostilitatea vadita a autoritatilor sarbe repuse in functie de germani. In iunie 1941, Gheorghe Suveica il inforrna pe Ion Antonescu de persecutarea rornanilor timoceni de catre autoritatile sarbe. 461 Un agent al S. S. I. strabatea in aceea~i luna Valea Timocului ~i confirma reinstalarea tuturor autoritatilor sarbe, inclusiv a jandarmilor care erau dotati cu armament, iar populatia romaneasca se afla la discretia lor. In plus aceasta se temea sa-~i exprime sentimentele romane~ti, iar ,,lipsa oricarei rnanifestari vizibile a intentiunilor statului roman in chestiunea Timocului" incuraja acest gen de comportament. 462 Guvernul de la Bucure~ti a intervenit la Berlin pentru oprirea tratamentului la care erau supu~i tirnocenii de catre sarbi, iar germanii s-au grabit sa dea asigurari ca se vor ocupa de oprirea persecutiilor rezultatele intarziind insa sa apara. in iulie 1941, un alt agent al S. S. I. constata ,,tratamentul sever ~i du~manos" la care sarbii ii supuneau pe rornani. 463 0 atitudine ale carei cauze nu sunt dificil de inteles: 459 Barbara Jelavich, op. cit. , p. 242. 460 Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni, p. 114. 461 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 54, f. u4. 462 Ibidem, f. u8-u9. 463 Ibidem, £ 182. 234 235
Page 1 and 2:
ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
Page 3 and 4:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 11 and 12:
Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 13 and 14:
• 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
t•·-·····• I fiind doar u
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
. ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
Page 51 and 52:
l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 53 and 54:
'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
Page 55 and 56:
I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
Page 61 and 62:
1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
Page 63 and 64:
Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
Page 79 and 80: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
Page 107 and 108: 7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
Page 110 and 111: , .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
Page 114 and 115: 7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
Page 118 and 119: L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 120 and 121: 7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
Page 122 and 123: ·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
Page 124 and 125: i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
Page 126 and 127: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 128 and 129: : i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
Page 130 and 131: Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
Page 132 and 133: I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN
show all

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?