Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

j;
li
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
mania, placi de patefon cu cantece romane~ti. 448 Astfel de reu~ite, de
mica amploare, au continuat sa caracterizeze propaganda in Timoc ~i
in anul urmator. in martie 1943, Ministerul Propagandei Nationale
aducea in atentia Pre~edintiei Cabinetului de Mini~tri ca se trimisesera
in Timoc 10 patefoane ~i 500 de discuri de patefon cu muzica
romaneasca ~i ca se aprobase trimiterea in viitor a 20 de albume de
cusaturi populare ~i a 20 de ii pentru a fi raspandite locuitorilor. 449
Am decis sa includem foarte putin spectaculoasele cifre precedente
in textul prezentei lucrari din dorinta de a demonstra ca realizarile
limitate ale propagandei romane~ti in Timoc nu s-au datorat in exclusivitate
situaµei complexe din fosta Iugoslavie sau contramasurilor
luate de propaganda sarbeasca, ci ~i faptului ca Romania nu a vrut
~i, in consecinta, nici nu s-a straduit sa depa~easca prea mult nivelul
celor 20 de ii sau al celor 10 patefoane. Era mai curand o strategie
de a~teptare pana la o solutionare definitiva a chestiunii balcanice. La
sfar~itul anului 1942, Sandu Cristea avertiza ca in privinta Crainei
,,actiunea neoficiala va fi mult ingreunata ~i stingherita" ~i ca nu va da
rezultate apreciabile in scurt timp. 450 Alaturi de aparentul dezinteres
al Romaniei pentru regiune, enumera printre cauzele principale care
condusesera la aceasta situatie ingrijoratoare ~i propaganda sarbeasca,
mult mai puternica decat cea romaneasca, avantajata pe deasupra ~i
de posibilitatea de a se desfa~ura nestingherita de autoritatile locale.
Un alt fel de propaganda, ajutorul in bani ~i produse. Singurul aspect
al propagandei romane~ti in fosta Iugoslavie, caruia i s-a acordat o
atentie mai deosebita, a fost eel al sprijiniri romanilor de acolo cu diverse
articole de prima necesitate, aceasta facandu-se totu~i mai putin
pentru sporirea influentei Romaniei in regiune, ci mai mult pentru a
intinde o mana de ajutor fratilor din afara granitelor tarii.
Inca din vara lui 1941, Gheorghe Suveica atrasese atentia, intr-un ra- -
;
r
f
r •
t
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
port adresat lui Ion Antonescu, asupra perspectivelor pe care le oferea
cre~terii prestigiului Romaniei printre timoceni, furnizarea, eventual
gratuita, a unor cantitati de produse, cum ar fi chibriturile, petrolul,
sarea, zaharul sau tutunul, catre o populatie obligata sa indure mari
lipsuri din pricina razboiului. Aprovizionarea s-ar fi putut face prin
agentii sai. 4 5 1 Planul preotului avea deci in vedere o actiune de mica
amploare, neoficiala, mai mult simbolica daca se iau in considerare
cantitatile extrem de recluse pe care avea posibilitatea sa le transporte
un singur agent. Suveica a primit aprobarea ~i resursele necesare
indeplinirii a ceea ce-~i propusese, 452 dar autoritatile de la Bucure~ti
intentionau ca aprovizionarea sa se faca la o cu totul alta scara. La 1
octombrie 1941 se stabilea, prin Decretul - Lege nr. 2733, ca populaµei
timocene ~i celei banatene sa Ii se acorde sare, chibrituri, tutun,
zahar ~i petrol in valoare de 175 milioane lei, de catre Institutul National
al Cooperatiei care trebuia sa-~i procure suma respectiva printr-un
credit la Banca Nationala garantat de Ministerul de Finante. 453
Dupa depa~irea dificultatilor legate de finantare, cauzate de obiectiile
Bancii Nationale, s-a trecut la punerea in practica a D~cretului
- Lege. S-au folosit de proba doar 25 de milioane de lei pentru romanii
din Banatul sarbesc iar timocenilor nu Ii· s-a dat nimic din suma ramasa.
Explicatia pentru acest fapt consta in dorinta statului roman de
a ~ti cu exactitate ce destinatie aveau sa primeasca banii sau produsele
o data ce ajungeau in spatiul ex-iugoslav. Prezenta unor institutii
financiare ~i a unor societati comerciale (,,Agrara Banat") in Banat
permitea un control adecvat al traseului urmat de ajutorul banesc.
Pentru Timoc s-a a~teptat momentul in care aceste institutii aveau sa
fie create ~i detinute de romani sau aveau · sa se extinda acolo institutiile
~i societatile comerciale deja existente in Banat. Timp de ~ase luni
s-a sperat ca ,,Agrara Banat" va reu~i sa patrunda in Valea Timocului,
448 Ibidem, vol. 55, f. 338.
451 Ibidem, vol. 54, f. 173-174.
449 Ibidem, vol. 57, f. 111.
450 Ibidem, vol. 55, f. 553.
452 Ibidem, f. 177.
453 Ibidem, f. 352.
232
233