Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

23.11.2023 Views

7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i: I Ii Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 dea" al romanilor din Banatul fast iugoslav, 434 distribuirea acestuia catre timoceni, facandu-se, din pacate, cu mare dificultate deoarece sarbii au interzis patrunderea sa in zona Crainei. 435 in paralel cu cele intreprinse de Comitetul Timocean, autoritatile antonesciene s-au adresat in repetate randuri Berlinului in vederea acordarii aprobarii de a trimite in tinutul timocean o caravana culturala ~i sanitara. Raspunsurile prirnite au fast negative sau, in eel mai bun caz, evazive ceea ce a dus la amanarea la nesfaqit a acestei chestiuni. 436 Dizolvarea Comitetului Timocean, in februarie 1942, dupa plecarea pre~edintelui sau, colonelul Tocineanu, pe front ~i refuzul celui desernnat de mare~alul Antonescu sa-1 inlocuiasca, dr. Aurel Cosma, de a face parte din aceasta organizaµe a insernnat ~ubrezirea legaturilor dintre romanii din fasta Iugoslavie ~i Guvernul de la Bucure~ti, 437 iar pentru propaganda in Valea Timocului, disparitia unui organism cu rol coordonator, aceasta continuand totu~i prin elemente locale ~i printr-o serie de instituµi guvernamentale. in plan local, asociatia ASTRA din Var~et a contactat pe oficialii germani de la Belgrad, de a caror simpatie fata de cauza romaneasca depindea in faarte mare masura succesul sau insuccesul oricarei actiuni romane~ti in Timoc. A fast gasita o oarecare intelegere, probabil ca o compensare pentru intransigenta afi~ata ori de cate ori se discutase subiectul recunoa~terii grupului etnic roman, capatandu-se prornisiunea, inca din 1941, ca un functionar nurnit Schaffer al Biroului de Propaganda German din Belgrad sa se deplaseze in Craina, insotit de frunta~i romani, pentru a studia problema timoceana. Luptele intense dintre partizani ~i armata germana care au cuprins nord-estul Serbiei in vara lui 1941 au deterrninat amanarea deplasarii. 438 In toarn- 434 Ibidem, vol. 55, f. 57. 435 Ibidem, f. 203. 436 Ibidem, vol. 54, £ 209, 255-258. 437 Ibidem, vol. 55, f. 121. 438 Ibidem, vol. 54, f. 238-239. 228 Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================ na, Schaffer s-a declarat dispus sa intreprinda expeditia proiectata, profitand de o perioada de relativa acalmie. Lipsa de comunicare intre autoritatile romane ~i cei care ar fi trebuit sa mearga in Serbia pentru a-1 acompania pe Schaffer au condus la o situatie bizara: eliberarea pa~apoartele necesare trecerii membrilor romani ai expeditiei in Serbia a fast foarte mult intarziata, acestora fiindu-le mai u~or sa-~i procure pa~apoartele prin demersuri fa.cute la Belgrad. Ma~inile cu ajutorul carora trebuia strabatut Timocul, puse la dispozitie de partea romana nu au primit insa actele necesare pentru a perrnite trecerea lor peste granita, rezultand, fire~te noi amanari. 439 Doar in primavara lui 1942 a fast posibil sa se reia proiectul deplasarii echipei de cercetare romano-germane in Tirnoc. Schaffer era inlocuit cu profesorul Block, titular al catedrei de limbi romanice de la Universitatea din Leipzig, simpatizant al romanilor. 440 De data acesta deplasarea s-a realizat ~i la capatul ei Block concluziona ca tinutul este locuit de 450.000 de romani ~i sfatuia ca in favoarea lor sa se actioneze mai energic chiar printr-o interventie personala a lui Ion Antonescu la Adolf Hitler. Oricat de imbucuratoare ar fi fast poziµa adoptata de Block fata de chestiunea Va.ii Timocului, in atitudinea germanilor fata de romanii din fasta Iugoslavie nu s-au fa.cut simtite nici un fel de schirnbari in sens pozitiv. Aceasta se explica prin faptul ca oricare ar fi fast realitatea timoceana ~i indiferent de calitatea de membru al Axei pe care o avea Romania, ca in acel moment interesele Germaniei in Balcani impuneau acesteia, menajarea sarbilor ~i a bulgarilor in privinta Timocului. Putem presupune, de~i date certe care sa ne confirme supozitia nu detinem, ca Block fusese trimis in Serbia pentru a strange date care sa fie folosite numai la sfar~itul razboiului, atunci cand s-ar fi putut lua o decizie definitiva in privinta sortii sud-estului european. Inca de la inceputul implicarii Romaniei in Serbia, dupa aprilie 439 Ibidem, f. 310. 440 Ibidem, vol. 55, f. 118. 229

:: J ·L : ·, l l ! j Romanii din Nord-Estul Serbiei fotre anii 1804-1948 1941, s-a considerat esentiala raspandirea la sud de Dunare de publicatii romane~ti pentru populatia timoceana. Exista speranta ca prabu~irea Iugoslaviei sa creeze un climat favorabil acestui gen de initiativa, deopotriva culturala ~i propagandistica. Precum am aratat deja, primii care au dus aceasta initiativa peste frontiera, in Valea Timocului, au fost prizonierii eliberati urmati de ,,agentii" preotului Suveica, multi dintre ei recrutati tot dintre fo~tii prizonieri. Actiunile personale ~i clandestine ale lui Suveica, de~i bine intentionate, puteau fi gre~it interpretate de germani ~i sa faca romanilor mai mult rau decat bine. De aceea dr. Al. Butoarca ii propunea lui Ion Antonescu, in octombrie 1941, sa se treaca grabnic la o actiune comuna, legala care prezenta ~i avantajul unei mai bune gestionari a fondurilor de propaganda. 441 In privinta publicatiilor, solutia care sa permita introducerea lor in Serbia ~i Banat pe cale legala a fost semnarea de acorduri cu acele edituri ~i agentii germane care monopolizau distribuirea presei ~i a ca_rtilor in aceste teritorii. In privinta caqilor s-a ajuns la o intelegere cu editura ,,Siid-Ost" care le-a livrat in centrele locuite de romani. 442 Pentru presa s-a convenit asupra unui proiect de conventie intre agentia germana ,,Pressa" ~i Ministerul Propagandei Nationale, in octombrie 1942, prin care partea germana se obliga sa difuzeze pe teritoriul sarbesc ziarul timi~orean ,,Dacia" ~i ziarele bucure~tene ,,Universul': ,,Timpul': ,,Curentul", ,,Viata" ~i ,,Glasul Mare~alului': fara a le supune cenzurii, in timp ce partea roma.!1:a se obliga sa accepte intrarea pe teritoriul sau a mai multor ziare sarbe~ti destinate minoritatii sarbe. 443 Cu toate acestea, pana in februarie 1943 conventia nu intrase in vigoare, doar ,;Yiata" ajungand la romanii timoceni ~i la cei banateni ca urmare a unui acord separat semnat cu ,,Pressa" insa, din pricina unor nereguli, distribuirea acestui periodic in tinuturile locu- 441 Ibidem, vol. 54, £ 306. 442 Ibidem, vol. 56, f. u3. 443 D. A. N. I. C., fond Ministerul Propagandei Nap.onale - Propaganda, dosar 2656, f. 5 sq Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= ite de romani ale fostei Iugoslavii, in scurta vreme a fost intrerupta. 444 Se poate observa cu u~urinta ca atat propaganda desfa~urata pe cai oficiale in favoarea timocenilor, cat ~i cea desfa~urata la fata locului, neoficial, cu participarea elementelor locale, au inregistrat progrese minime. Autoritatile romane este posibil sa fi simtit, in acest context, nevoia sa participe nemijlocit la aqiunile de propaganda din Timoc, renuntand sa se mai bazeze exclusiv pe intermediari locali. In toamna lui 1942, Pre~edintia Consiliului de Mini~tri 1-a trimis in zona, in misiune speciala, pe Sandu Cristea Timoc. 445 Acesta a condus pe de o parte actiunile de propaganda. 446 ~i pe de alta parte a informat periodic autoritatile romane in legatura cu evolutfile petrecute in Timoc. In perioada in care Sandu Cristea s-a aflat in Craina, propaganda romaneasca, datorita pe de o parte a eforturilor sale ~i pe de alta parte a implicarii directe a autoritatilor statului roman, s-a diversificat ~i a devenit intrucatva mai bine organizata. Anterior misiunii sale in Serbia, el propusese lui Ion Antonescu o serie de directii de orientare pentru propaganda printre timoceni. Punea accent pe necesitatea raspandirii' unui numar cat mai mare de tiparituri c_u carater popular in regiune, scrise cu alfabet chirilic. Realizarea, achizitionarea ~i distribuirea acestora trebuia sa se faca in urma unei stranse colaborari intre Guvern, Ministerul Propagandei Nationale ~i ASTRA din Sibiu ~i a oamenilor din teritoriu ,,dispu~i sa ri~te orice pentru cauza". Ace~tia puteau fi ale9i dintre lautarii locului. 447 Din toamna lui 1942 i s-a oferit ocazia de a-~i pune ideile in practica, de~i intr-o masura mult mai redusa decat i~i inchipuise. Intr-un raport asupra activitatii sale, intre 20 octombrie ~i 15 noiembrie 1942, mentiona despre realizarile practice in planul propagandei ca a reu~it sa imparta populatiei 70 de carti romane~ti, fotografii infati~and peisaje din Ro- 444 Ibidem, dosar 2707, f. 15-17, vezi ~i Arhiva M. A. E., fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 56, f. 123 ~i vol. 57, £ 106. 445 Ibidem, vol. 57, £ 21. 446 Ibidem, vol. 55 bis,£ 170. 447 Ibidem, £ 132-134. 230 231 1

7<br />

I'<br />

I'<br />

Ii<br />

.!<br />

11<br />

i<br />

J,<br />

j<br />

L<br />

\i<br />

!<br />

ii<br />

i:<br />

I<br />

Ii<br />

Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />

dea" al romanilor <strong>din</strong> Banatul fast iugoslav, 434 distribuirea acestuia catre<br />

timoceni, facandu-se, <strong>din</strong> pacate, cu mare dificultate deoarece<br />

sarbii au interzis patrunderea sa in zona Crainei. 435 in paralel cu cele<br />

intreprinse de Comitetul Timocean, autoritatile antonesciene s-au<br />

adresat in repetate randuri Berlinului in vederea acordarii aprobarii<br />

de a trimite in tinutul timocean o caravana culturala ~i sanitara.<br />

Raspunsurile prirnite au fast negative sau, in eel mai bun caz, evazive<br />

ceea ce a dus la amanarea la nesfaqit a acestei chestiuni. 436 Dizolvarea<br />

Comitetului Timocean, in februarie 1942, dupa plecarea pre~e<strong>din</strong>telui<br />

sau, colonelul Tocineanu, pe front ~i refuzul celui desernnat de<br />

mare~alul Antonescu sa-1 inlocuiasca, dr. Aurel Cosma, de a face<br />

parte <strong>din</strong> aceasta organizaµe a insernnat ~ubrezirea legaturilor <strong>din</strong>tre<br />

rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> fasta Iugoslavie ~i Guvernul de la Bucure~ti, 437 iar pentru<br />

propaganda in Valea Timocului, disparitia unui organism cu rol coordonator,<br />

aceasta continuand totu~i prin elemente locale ~i printr-o<br />

serie de instituµi guvernamentale.<br />

in plan local, asociatia ASTRA <strong>din</strong> Var~et a contactat pe oficialii<br />

germani de la Belgrad, de a caror simpatie fata de cauza romaneasca<br />

depindea in faarte mare masura succesul sau insuccesul oricarei<br />

actiuni romane~ti in Timoc. A fast gasita o oarecare intelegere, probabil<br />

ca o compensare pentru intransigenta afi~ata ori de cate ori se<br />

discutase subiectul recunoa~terii grupului etnic roman, capatandu-se<br />

prornisiunea, inca <strong>din</strong> 1941, ca un functionar nurnit Schaffer al Biroului<br />

de Propaganda German <strong>din</strong> Belgrad sa se deplaseze in Craina, insotit<br />

de frunta~i romani, pentru a studia problema timoceana. Luptele intense<br />

<strong>din</strong>tre partizani ~i armata germana care au cuprins nord-estul<br />

<strong>Serbiei</strong> in vara lui 1941 au deterrninat amanarea deplasarii. 438 In toarn-<br />

434 Ibidem, vol. 55, f. 57.<br />

435 Ibidem, f. 203.<br />

436 Ibidem, vol. 54, £ 209, 255-258.<br />

437 Ibidem, vol. 55, f. 121.<br />

438 Ibidem, vol. 54, f. 238-239.<br />

228<br />

Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================<br />

na, Schaffer s-a declarat dispus sa intreprinda expeditia proiectata,<br />

profitand de o perioada de relativa acalmie. Lipsa de comunicare<br />

intre autoritatile romane ~i cei care ar fi trebuit sa mearga in Serbia<br />

pentru a-1 acompania pe Schaffer au condus la o situatie bizara: eliberarea<br />

pa~apoartele necesare trecerii membrilor romani ai expeditiei<br />

in Serbia a fast foarte mult intarziata, acestora fiindu-le mai u~or<br />

sa-~i procure pa~apoartele prin demersuri fa.cute la Belgrad. Ma~inile<br />

cu ajutorul carora trebuia strabatut Timocul, puse la dispozitie de<br />

partea romana nu au primit insa actele necesare pentru a perrnite<br />

trecerea lor peste granita, rezultand, fire~te noi amanari. 439 Doar<br />

in primavara lui 1942 a fast posibil sa se reia proiectul deplasarii<br />

echipei de cercetare romano-germane in Tirnoc. Schaffer era inlocuit<br />

cu profesorul Block, titular al catedrei de limbi romanice de la Universitatea<br />

<strong>din</strong> Leipzig, simpatizant al romanilor. 440 De data acesta deplasarea<br />

s-a realizat ~i la capatul ei Block concluziona ca tinutul este<br />

locuit de 450.000 de romani ~i sfatuia ca in favoarea lor sa se actioneze<br />

mai energic chiar printr-o interventie personala a lui Ion Antonescu<br />

la Adolf Hitler. Oricat de imbucuratoare ar fi fast poziµa adoptata de<br />

Block fata de chestiunea Va.ii Timocului, in atitu<strong>din</strong>ea germanilor fata<br />

de rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> fasta Iugoslavie nu s-au fa.cut simtite nici un fel de<br />

schirnbari in sens pozitiv. Aceasta se explica prin faptul ca oricare<br />

ar fi fast realitatea timoceana ~i indiferent de calitatea de membru al<br />

Axei pe care o avea Romania, ca in acel moment interesele Germaniei<br />

in Balcani impuneau acesteia, menajarea sarbilor ~i a bulgarilor in<br />

privinta Timocului. Putem presupune, de~i date certe care sa ne confirme<br />

supozitia nu detinem, ca Block fusese trimis in Serbia pentru<br />

a strange date care sa fie folosite numai la sfar~itul razboiului, atunci<br />

cand s-ar fi putut lua o decizie definitiva in privinta sortii sud-estului<br />

european.<br />

Inca de la inceputul implicarii Romaniei in Serbia, dupa aprilie<br />

439 Ibidem, f. 310.<br />

440 Ibidem, vol. 55, f. 118.<br />

229

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!