Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
cele mai semnificative marturii ale calatorilor ~i savantilor din secolul
XIX ~i inceputul secolului XX despre aceasta zona. Ultimele marturii
erau cele ale lui E. Bucuta, de dupa primul razboi mondial. Erau
date documentele sernnificative ale discutarii in timpul Conferintei de
Pace din 1919-1920, de la Paris, a problemei tirnocene ~i se prezenta
bilantul anchetei intreprinse la lagarele de prizonieri in aprilie-mai
1941 in legatura cu realitatile etnice de dincolo de Dunare, dupa marturiile
directe ale celor care traiau acolo.
Au fost acestea doar o parte din materialele intocrnite ~i publicate in
stanga Dunarii, care au servit in diverse modalitati la cunoa~terea trecutului
~i prezentului romanilor din dreapta Dunarii, inclusiv la actiunea
de propaganda desfa~urata acolo in anii conflagratiei mondiale.
O data cu destrarnarea Iugoslaviei, au fost ~i tirnide actiuni propagandistice
in spatiul timocean. Eliberarea prizonierilor timoceni,
proveniti din randurile fostei armate iugoslave, dupa ce traisera o
vreme in spatiul romanesc, a~a cum s-a aratat in alta parte, dupa
intoarcerea lor acasa, a avut urmari deosebite in tinuturile lor de .
ba~tina. Astfel, de exemplu, aceasta dovada de bunavointa a autoritatilor
antonesciene a deterrninat o reactie spontana a locuitorilor mai
multor comune romane~ti din Timoc care, in cadrul unor adunari, au
adoptat textul unui document prin care cereau ca armata romana sa
ocupe Timocul ~i iritareau ca delegat al lor pe langa Guvernul de
la Bucure~ti pe parintele Suveica, aducand in ~cela~i timp multurniri
,,Onoratului Guvern ~i tuturor fratilor din Romania pentru marea
dragoste cu care au ingrijit fratii ~i feciorii no~tri, prizonieri".¢!
Au fost trirnise delegatii pentru a se intalni, la 15 iunie 1941, la
Turnu Severin, cu Gheorghe Suveica pentru a-~i prezenta apoi cererile
generalului Antonescu. Din cauza promptitudinii cu care au .
ripostat autoritatile sarbe ajutate, fapt sernnificativ, ~i de germani,'
doar 6 delegati din mai niult de 100 au reu~it sa treaca Dunarea in
i .
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
mod clandestin ~i sa se prezinte pe 15 iunie la Turnu Severin.429 Tot in
luna iunie, fo~tii prizonieri i-au adresat lui Ion Antonescu o petitie cu
urmatorul continut:
,,Noi romanii din Timoc fo~ti prizonieri, eliberati azi, venim cu
adanc respect Sa Va multumim pentru dragostea parinteasca ~i grija
ce ne purtati asigurandu-ne viata ~i repunandu-ne in drepturile noastre
fire~ti pentru a ne putea afirma in viitor ca adevarati fii ai nearnului
nostru romanesc.
1n trecut am trait in imprejurari atat de vitrege, fara biserica ~i
~coala, meat ne era arnenintata fiinta genuina romaneasca. Providenta
a fa.cut sa ne cunoa~tem mai de aproape nearnul ~i scumpa
noastra ,,Tara-Muma" care pana ieri era prezentata noua - intentionat
- in culori atat de triste.
Nu mai vrem sa traim a~a! Nu mai vrem sa fim in~elati! Declaram
SUS ~i tare ca vrem sa fim alipiti noi ~i parnantul nostru Timocul la
tara - mama Romania.
Prin prezenta declararn ca considerarn pe par. Gheorghe Suveica
de singur reprezentant al nostru, indreptatit sa sustina drepturile
~i doleantele noastre inaintea inaltului Guvern Roman.
Dat la 18 iunie 1941".43°
Manifestarile timocenilor din iunie 1941, de~i au vizat in primul
rand unirea cu Romania, lucru nedorit la Bucure~ti, au reprezentat
un inceput prornitator pentru implicarea Romaniei in Timoc, fiind o
dovada incontestabila a faptului ca printr-o singura mutare ( eliberarea
prizonierilor) Romania ca~tigase printre romanii din nord-estul
Serbiei numero~i sustinatori precum ~i un solid prestigiu. Se obtinea
~i un punct de pornire pentru o propaganda mai bine pusa la punct
in zona. In acest scop a fost alcatuit de catre Ministerul Propagandei
Nationale un ,,Proiect pentru organizarea actiunii de propaganda in
Timoc ~i in Banatul Iugoslav", bazat in mare parte pe sugestiile lui
428 Gheorghe Zbuchea, Romdnii timoceni, p. no-112, vezi ~i Arhiva M. A. E. , fond 71/192~~
1944 Iugoslavia, vol. 59, f. 1-100 pentru textul complet ~i listele de semnaturi care 1-au msotit
429 Arhiva M. A. E., fond 71/1920-1944, Iugoslavia, vol. 59, f. 96-97
430 Ibidem, f. 3.
224
225