Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

More documents

Recommendations

Info

, .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 cedonia. Vasile Stoica considera ca originea elementului romanesc in acea zona era foarte veche. in opinia sa, baza initiala o forma vechea populatie romana, careia i s-au adaugat de-a lungul veacurilor imigranti din alte zone ale romanitatii: Macedonia, Banat, Oltenia. V. Stoica a investigat lucrarile unor ca.la.tori ~i savanti din epoca moderna ~i, mai cu seama, statisticile sarbe~ti, facand un inventar al evolutiei statistic-demografice a romanilor. El concluziona asupra majoritatii lor din punct de vedere etnic in zona, respectiv de cca. 300.000 de suflete. 0 atentie aparte a fost acordata vietii nationale, starii culturale ~i in plan bisericesc, domenii in care - in aprecierea sa • - situatia era ,,absolut imposibila". Statul sarb a dus in zona ,,o politica de suprimare a vietii romane~ti, intre altele ~i prin izolarea lor stricta, astfel ca salvarea acestei populatiuni ~i ridicarea ei numai statul roman o poate face". in final, diplomatul avansa ~i o serie de propuneri, multe dintre acestea stand ulterior la baza actiunii politice ~i mai cu seama a propagandei romane~ti. A pornit de la ideea ca: ,,Solutiunea problemei este una singura: scoaterea acestei populatiuni de sub _ dominatiunea sarba ~i unirea ei cu Romanismul, a ca.mi parte intregitoare este ... Avem nevoie de a strange in corpul national, in statul ~i pamantul romanesc, toate fragmentele noastre etnice, cu atat mai vartos pe cele din regiunile limitrofe cu acest stat". Vasile Stoica credea ca, in contextul de atunci, s-ar fi putut face ~i un schimb de populatii, respectiv sarbi din B~nat ~i romani din zona Timocului, in conditiile modificarilor teritoriale la frontiera vestica a statului roman.423 In conditiile de atunci, in Romania s-au inmultit eforturile de prezentare a situatiei romanilor din Valea Timocului, in acei ani au aparut mai multe contributii decat in oricare dintre vremurile de dinainte _ sau de dupa. Astfel, in cadrul unei colectii bucure~tene intitulate' ,,Aspecte geopolitice ~i economice': profesorul Marin Popescu Spineni, de la Universitatea din Bucure~ti, a tiparit lucrarea intitulata ,,Romanii 423 Arhiva M.A. E., fond Conferinta Pacii Paris 1946, vol. n8, p. 136-152. Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= din Balcani". Capitolul al IV-lea al acestei lucrari este consacrat exclusiv situatiei romanitatii din Craina. 424 Un alt universitar bucure~tean, Nicolae M. Popp, publica un foarte documentat studiu: ,,Craina. 0 veriga a spatiului etnic romanesc". Pornind de la ideea ca Dunarea, in cea mai mare parte, nu despa_rtea, ci dimpotriva, populatiile ce traiau pe malurile ei, sunt o dovada ca inspre varsarea fluviului amandoua maluri erau romane~ti. ~i-a propus, pe baza de surse indubitabile ~i de analize lingvistice, sa demonstreze vechimea romanilor in Craina, dupa care s-a oprit intr-o analiza statistica pertinenta, in primul rand pe baza surselor sarbe~ti, asupra numarului romanilor din Craina. A crezut ca intre Morava ~i Timoc erau nu mai putin de 204 a~ezari cu romani, carora Ii se adaugau alte zeci, impra~tiate prin tot spatiul iugoslav. A crezut ca in lugoslavia traiau eel putin 350.000 de romani. in final, a afirmat: ,,Sa repetam pe scurt argumentele cari indrituiesc pe romani de a voi sa vada Craina facand parte integranta din spatiul politic rom~nesc: 1. Din punct -de vedere istoric: prima populatie a Crainei a fost populatia dacica romanizata. Este definitiv stabilit ca tinutu! Crainei a fa.cut parte din vatra straromana, adica din teritoriul pe care neamul romanesc s-a nascut. 2. Din punct de vedere etnic: Craina este mai presus de orice discutie - fiind unanim recunoscut - pamant etnic romanesc. 3. Din punct de vedere politic: Numai pe consideratiuni de aceasta natura - cum s-a aratat mai sus - ~i in lipsa altor competitori la vremea aceea, Craina s-a trezit acum o suta de ani prinsa intre granitele Serbiei. 4. in sfar~it libera dorinta a locuitorilor ei s-a exprimat raspicat in favoarea alipirei la Romania. Banatul ~i Oltenia ~i tara intreaga se vrea reintregita cu pamantul, din strabuni romanesc, al Crainei."42s 424 M. Popescu Spineni, Romanii din Balcani, Bucure~ti, 1941, p. 22-35. 425 Nicolae M. Popp, Craina. 0 verigii a spatiului etnic romanesc, in ,,Revista geografica romana': an IV/ 1941, fasc. II-III, p. 145-146 220 221
1: I I i I I i 1: I ,i. 1 j .. i ;i j i r. ij I'· ';'1 lL r ,j, I i! .. ·1! ., Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 in aceea!;ii perioada i!;ii incheia, la universitatea bucure!;iteana, teza de doctorat un fiu al Banatului: Theodor N. Trapcea. Aceasta a fost publicata ceva mai tarziu sub forma de extras, precum ~i in paginile revistei ,,Balcania': scoasa de prof. Victor Papacostea, evident promotor al studiilor legate de trecutul romanitatii din dreapta Dunarii. Studiul doctoral al lui Trapcea era unul de caracter interdisciplinar. In partea I se facea o prezentare a cadrului teritorial de vietuire a oarnenilor. Partea cea mai consistenta a lucrarii sale se constituia intr-o sintetica monografie a evolutiei istorice a regiunii din vremurile preistorice ~i pana la incorporarea teritoriului intre frontierele statului sarbesc, in vremea lui Milos Obrenovic. Urma apoi o analiza sintetica a potentialului demografic romanesc ~i o prezentare a a~ezarilor locuite de conationali in cele 4 judete dintre Timoc ~i Morava. Concluzia lucrarii ~tiintifice, pe baza careia autorul a obtinut titlul de doctor, era clara ~i anume: identitatea lor etnica cu vecinii din nordul Dunarii, caci ,,vechimea ~i persistenta romanilor dintre Timoc ~i Morava este un fapt dovedit cu argumente peremptorii... Existenta . romanilor dintre Timoc ~i Morava se constata din cele mai vechi timpuri, din epoca formarii lor !;ii pana in zilele noastre". 426 Ulterior, ill anul 1943, 2 autori, maiorul A. Durnitrescu Jipa ~i Octavian Metea, care fusesera direct implicati in actiunile din vremea prezentei in spatiul Romaniei a prizonierilor timoceni, inclusiv in trezirea !;ii cultivarea la ace~tia a sentimentului national ~i prin o serie de conferinte, discutii, etc., au alcatuit o privire sintetica (70 de pagini) a situatiei romanilor. Titlurile catorva din cele 9 capitole ale lucrarii sunt semnificative: ,,Situatia etnica", ,,Situatia econmnica.': ,,Situatia social-politica ~i culturala': ,,Situatia bisericeasca", ,,Obiceiuri de viata", etc. In concluzie, autorii au crezut ca masa de 500.000 de romani de acolo era autohtona, ei avand ,,o perfecta continuitate cu cei, din stanga Dunarii, avand aceea~i origine comuna, acelea~i obiceiuri de via ta ... Dreptatea pentru romanii din Timoc trebuie sa vina ... Sa li 426 Th. N. Trapcea, Contributiuni la istoria romanilor din Peninsula Balcanicii. Romdnii dintre Timoc ~i Morava, Bucure~ti, 1999, p. 196 222 Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= se asigure drepturile istorice bazate pe trecut, numar ~i vigoare".42 7 Incepand din 1934, la Bucure~ti a aparut revista Timocul, ca organ al Societatii culturale Timoc al Societatii culturale Timoc, a romanilor din Valea Timocului ~i dreapta Dunarii. Dupa 1940, cand ingrijirea ei a fost preluata de catre un inimos sociolog ~i luptator national, Florea Florescu, publicatia, avand in subtitlu Revistii de luptii national-culturalii, a ca.pa.tat un volum din ce in ce mai consistent, adapostind contributii ~tiintifice privind trecutul, prezentarea de surse istorice, pagini literare, o sectiune consacrata traditiilor ~i folclorului timocean, cronici ale evenimentelor, insemnari privind diverse aspecte legate de viata timocenilor. De exemplu, la rnijlocul anului 1941 numarul aparut a cuprins, intre altele, memoriile din lunile apri- • lie-mai ale timocenilor catre conducatorul statului, precum ~i un amplu studiu al lui Florea Florescu: ,,Romanii din Iugoslavia. Istoric ~i evolutie demografica" ( de fapt, pe frontispiciul revistei ·era. tiparit ,,Inchinat romanilor din Iugoslavia"). In numerele aparute in acei ani, ~i-au adus contributia, ill legatura cu diverse aspecte ale spatiului timocean, personalitati din cele mai diverse, precum prof. N. A. Constantinescu, fost colaborator apropiat al lui Nicolae Iorga ~i conducator al Ligii Culturale; Victor Tufescu; Emanoil Buhuta; C. Constante; C. Sandu Timoc; A. Andrei; N. Batzaria; G Giuglea ~i multi altii. In epoca, revista a avut circulatie ~i ill zona Crainei, pana la brusca ei disparitie, in primavara anului 1944, cand bombardarnentele aliate din cartierul Grivita au distrus in totalitate cladirea care adapostea nu numai redactia, ci ~i Societatea Timoc, inclusiv intreaga arhiva a acesteia, ce a cazut in totalitate prada focului. La mijlocul anului 1943, prin grija Institutului Roman de Statistica, in special al lui Sabin Manuila ~i C. Constante, erau tiparite 3 volume insumand peste 700 de pagini sub titlul ,,Romanii dintre Dunare, Timoc ~i Morava". Era o ampla culegere, extrem de variata. Cuprindea 427 A. Dumitrescu Jipa, 0. Metea, Timocul, Bucure~ti, 1943, p. 77. Cea mai mare parte a lucrarii a fost reprodusa in Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romdnii timoceni, vol. I, p. 204-237. 223 ., }\
Page 1 and 2:
ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
Page 3 and 4:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 11 and 12:
Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 13 and 14:
• 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
t•·-·····• I fiind doar u
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
. ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
Page 51 and 52:
l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 53 and 54:
'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
Page 55 and 56:
I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
Page 57 and 58:
Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
Page 63 and 64: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
Page 107 and 108: 7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
Page 114 and 115: 7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
Page 116 and 117: j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
Page 118 and 119: L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 120 and 121: 7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
Page 122 and 123: ·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
Page 124 and 125: i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
Page 126 and 127: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 128 and 129: : i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
Page 130 and 131: Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
Page 132 and 133: I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN
show all

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?