Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

7
.,
·,
i!
r
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
istoriei sale ~i este ~i azi romaneasca ... , ~i drepturile noastre asupra
Tinutului Timocean sunt incontestabile". 409
Ca urmare a solicitarilor repetate, statul roman a intervenit constant
pe langa autoritatile germane. Astfel, in telegrama Legatiei
din Berlin, la 6 septembrie 1942, ministrul Roman.iei, Raoul Bossy,
informa ca a solicitat Germaniei ,,ca grupul etnic roman din Serbia sa
fie recunoscut oficial ~i sa se bucure in viitor de acelea~i drepturi ca
grupul etnic german in Romania". De asemenea s-a ,,cerut din nou ca
prevederile conventiunii ~coalelor romano-iugoslave din 1933 sa fie
extinse ~i asupra tinutului Timoc, deschizindu-se ~coale romane~ti
in comune romane~ti ~i admitandu-se traficul de persoane ~i material
didactic intre Banatul de Vest ~i Timoc". 410
Cu aceea~i ocazie ministrul R. Bossy ~i-a exprimat surprinderea /
nemultumirea ca guvernul german sprijina pozitia guvernului de la
Belgrad, nefavorabila roman.ilor din Timoc, ceea ce nu s-a intamplat
m alte cazuri, cand a fost problema, de exemplu, croati}or sau maghiarilor.
411
Esecul
,
incercarilor Comitetului Timocean si
'
ale romanilor din fos-
ta Iugoslavie de a ameliora starea timocenilor din punct de vedere
cultural, politic ~i economic s-a datorat in mare masura ~i refuzului
autoritatilor germane de la Belgrad de a sustine recunoa~terea grupului
etnic roman din Iugoslavia ca persoana juridica. Ceea ce vroiau
romanii sa obtina ca o consecinta a acestei reqmoa~teri reiese dintr-un
document intitulat ,,Participarea grupului etnic roman la conducerea
publica m regiunile locuite de romani.", intocmit probabil m 1941 de
catre asociatia Astra din Var~et. Se preconiza infiintarea de ~coli cu
predare m limba romana pentru cursurile primar ~i supraprimar m
comunele locuite majoritar de romani ~i de sectii in limba romana la
~colile din comunele mixte unde existau eel putin 20 de elevi romaru:
409 Ibidem, p. 250-253.
410 Ibidem, p. 261-262.
4ll Ibidem, p. 279.
·.'
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI =================
La Negotin, Po:farevac, Zajecar ~i Var~et urma sa functioneze licee
de stat cu predare in limba romana carora li se alaturau doua ~coli
normale la Negotin ~i Var~et. Atat in licee cat ~i in ~colile normale
profesorii trebuiau sa fie romani. Grupului etnic roman i se dadea
dreptul de a-~i crea propriile institutii culturale ~i economice ~i
~coli speciale. Recrutarea organelor de control ale ~colilor amintite se
facea dintre romani. In plasele in care procentul romanilor depa~ea
50% primpretorii se numeau dintre roman.i. Pentru Timoc aceste
plase erau Boljevac (57% roman.i), Brza Palanka (88%), Zaicear
(58%), Cliuci (87%), Poreci (99%), Negotin (70%), Zvijd (76%), Mlava
(59%), Homolie (90%). Se cerea de asemenea reinfiintarea judetului
Kraina cu plasele din 1921 ~i capitala la Negotin condus de un prefect
roman. Administratia romaneasca trebuia introdusa in comunele
populate exclusiv de roman.i. De asemenea, in plasele cu majoritate
romaneasca judecatorii ~efi ai judecatoriilor de ocol trebuia sa fie
roman.i iar la tribunalele din Pozarevac, Negotin ~i Zajecar (in Timoc)
~i BisericaAlba ~i Pancevo (in Banat), numarul judecatorilor romani
trebuia sa reflecte propoqia populatiei romane~ti. 412
Pentru a duce la indeplinire un program atat de ambitios, reprezentantii
Astra au luat contact cu autoritatile germane de la Belgrad
cu scopul de a vedea in ce masura acestea sunt dispuse a-~i da sprijinul
mi~carii romanilor din spatiul iugoslav. Cu toate ca Astra a fost admisa
la sfar~itul lui 1941 de ministrul german la Belgrad, Bentzler,
ca voce autorizata a grupului etnic roman, chestiunea recunoa~terii
acestuia ca persoana juridica a ajuns rapid intr-un punct mort deoarece
diplomatul german a declarat ca nu intelege sa trateze pe romanii
din Banat ~i pe cei din Timoc la fel, acordarea de drepturi pentru
timoceni fiind, in viziunea sa, mai dificil de realizat decat in cazul
banatenilor. 413 Cu prilejul unei noi intalniri, Bentzler, in primavara lui
1942, a fost ~i mai categoric in privinta separarii chestiunii Timocului
412 Ibidem, vol. 54, f. 439.
413 Ibidem, f. 451.
214
215
fi.