Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

,.
'
l.• •
,I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Valea Timocului (Serbia de Nord-Est). Urma a avea un sediu central
la Timi~oara, filiale la Var~et ~i Turnu Severin, precum ~i comitete
auxiliare, regionale, atat pentru zona timoceana, cat ~i pentru Banatul
apusean. fntr-o prima forma, in comitet au intrat preotul Gheorghe
Suveica din Grabovita-Timoc; Athanasie Popovici, originar din Timoc,
atunci consilier tehnic la reprezentanta diplomatica a Romaniei la
Belgrad; Alexandra Butoarca; preotul Adam Fi~tea, pre~edinte al Astrei;
$tefan Ardelean, pre~edintele Asociatiei refugiatilor romani din
Iugoslavia-Timi~oara; Miu Lerca din Timi~oara, Traian Bucuceanu,
secretar general al Astrei din fostul Banat iugoslav; Petru Ionescu,
functionar la Consulatul roman din Belgrad, originar din Timocul bulgaresc.3
93
Comitetul a inceput sa functioneze doar din noiembrie 1941 intr-o
forma diferita de cea acceptata in luna precedenta ~i sub numele
de Comitetul Timocean in mare parte datorita interventiei lui Ovidiu
Vladescu eel care indeplinea in acel moment functia de Secretar General
al Pre~edintiei Consiliului de Mini~tri. Acesta ~i-a exprimat indoiala
cu privire la capacitatea lui Gheorghe Suveica de a conduce singur
actiunea din Timoc considerandu-1 o persoana nu tocmai indicata
sa gestioneze fondurile puse la dispozitie de Guvern ~i propunea ca
sa i se acorde un rol mai mare in conducerea comitetului dr. Atanasie
Popovici, precum ~i colonelului Petrescu Tocineanu, loctiitorul
comandantului Diviziei XIX Infanteriei ~i lui_ Constantin Miu-Lerca
in functie de secretar,39 4
Astfel, a fost reorganizata conducerea pentru o mai buna eficienta a
actiunilor nationale. Colonelul Petrescu Tocineanu avea vechi state de
serviciu, ilustrandu-se inca de la sfar~itul primului razboi mondial,
cand avusese un rol important in contracararea planurilor de instaurare
a regimului bol~evic in intregul Banat.
La 18 noiembrie, Tocineanu devenit pre~edinte al Comitetului
393 Idem, fond 71/Iugoslavia, vol. 54, p. 299-303.
394Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, vol. 54, f. 357-358.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =============-=~
Timocean, a prezentat Pre~edintiei Consiliului de Mini~tri planul
de actiune al organizatiei pe care o conducea. Se dorea organizarea
populatiei romane din Timoc din punct de vedere cultural, economic
~i politic ( camuflat cu ajutorul asociatiei culturale Astra din Var~et
care avea sa se extinda ~i in nord-estul Serbiei). In paralel se urmarea
recunoa~terea romanilor din Serbia ca minoritate de catre guvernul
de la Belgrad. De realizarea acestor deziderate aveau sa se ocupe la fata
locului Gheorghe ( Gioca) Popovici, caruia ii revenea judetul Pozarevac,
conducerea biroului din Belgrad ~i propaganda in intreaga
Valea Timocului. Judetele Craina ~i Timoc cadeau in raspunderea
lui Suveica. Atanasie Popovici se ocupa de problemele ~colare.J9s Se
remarca tendinta de a limita atributiile lui Suveica, de~i reprezenta
pe romanii timoceni fiind imputernicit de catre ei sa se adreseze in
numele lor lui Ion Antonescu. Acest fapt se datoreaza, nu numai,
neincrederii pe care o inspira preotul mai ales in privinta capacitatii
sale de a gestiona corect banii ~i de a canaliza folosirea lor in sensul
dorit de Guvernul Romaniei. In timp ce Comitetul Timocean era o
creatie a Statului Roman, menita sa-i promoveze interesele in Valea
Timocului, Suveica intelegea ca rostul acestei organizatii sa fie
pregatirea anexarii regiunii la Romania (anexa memoriului din 29
aprilie o dovede~te) ceea ce ar fi dus in mod obligatoriu, in cazul in
care preotului i s-ar fi