Sporazum SRJ Rumunija manjine Acordul RFI Romania minoritate

ACORD
iNTRE GUVERNUL RoMANTET sr cfnERIULFEDERAL AL
RD}t]BLICII FDDERALE IUCOSLAVIA PRIVIND COOPERAREA iN
DOMENIUL }ROTECTIEI MINORITiTILOR NATIONALE
Avtnd in ledere anicolul 20 din Tmtatul cu privnc h relalille de pnerenie, bunt
vecinible ti coopcrarc jnlrc Rofrnni! ti Rcpublica lederali luaoslavix. sennal la
Holirele sn asigure pe renbriil€ lorprorec!a erectiva aidentitdtii cultuale, tingvistice
ti religioaso a pctsomclor ata4inand minoritAlilor n4ionale. in conlormitate cu
sundardele inremalionale, aF cum sunl pre!6zulc mai ales in C.nvenlia cadr
Drivnrd proteclia mnroritiiilor nalionalc si Dcclr,lia Aduneni Cencralc a
Oreanizatiei Natnrnilor Unite privind drcptuile pcsomelor apdtinind
nationale sau ctnicc. icligiode ii lingvistlcc.
'ninontalilor
Contti e. te ci r denLnde a mnron Gf l or nalionale ii exercitaEa dreptu lor si libedtrilor
fuMamenl al e ale nembrilor 10 r sunl vx lori c de Irebui e p isiralc t i dezvol ole,
Luend nr considerare'cd pislrarea idenlilslii pesoanelor apaiinend mino ttlor
nalionale in Romelia 9i, respectiv. Republica lederal5 lusosl.via poale lmbogiti
liata cdturali si intari coopemrca intrc cele douaFri,
Hoftate sA nsigure pe l$itonilc 1or respective pmlelia idcnlittlii cul$dle,
linevGtice si relieioase apeNoare oreDa4inind minonlililornationale,
Sublininrd ct scopul lor conrun esle de a croa o socielate dBnocrutici, in nrisuri si
6igur€ pentru poprii celdlcni cxcrcitarea deplint a drepLunlor ornului ri libefiftilor
tund am en rale, prec un ii li ben erri n arc a interesel or si aspnat ii 1or 1or le8idne,
lnald noti de contributi, pe care coopeFrea in domeniul proleclier mnronuflor
.ationalc o aduce la nxinrea Elaliilor dc bui lccintlale, irtelesere reciproca.
prierenie Si coop$dc lrlrc state,
Considqlnd ci ninoritiiilc nalionale fac pdt€
pesoanclc aFa4inald nino.ilalilor i4ionale au
majoritalea populaliilor lor
Au donvcnil cclc ce uneui:
inlegrantt din socid ile lor ti ci
aceleasi dreptu.i 5i indalori.i ca ii

2
Penrru scopdle Frezentutui Acord,
respectiv, minonratea romtnr in
pcnoanele aflatc subJurkdiclta tor
trdilii cu najonlalea popuraliei dtn
se inrelege !J mmonlrea \jrba rn Romrnrd s.
Renublrca FedcrxtJ ttreostdvia .on\lJu din
crrc inprd\esc rceTea$ o.r ne elnici tLmb, s,
.e^ a 6 PrneC.nrracrdrt
ARTICOLUI,2
AFanenenra la ininorililile lationate se beezi
d*avdlaj nu va Fzulta din aceastr aleserc sau
pe libcra alescre pesonati. Nici un
dni exercittrea drltudtor caE sunr
Pcaooelc .ee apanin .rinoritil,tor narionate
legii $i dc prctectir Iesii. Once dncrinjjnaE
se vorbucurade tnlmenr egrtin fala
pc lemeiul apale.cnlei la trnoritater
ARTICOLUL3
Pdrih.rr dfl ' -cio, i.soar,to ,oJlr dro lrnorrn,to rdriola. ofrL
dedL l/J hbjbrro""-ro
,oD .r rprndrq.oRt,Trr
1r t .r pnr -ee .. .e r .4e, d.,oe| a- /. r oo,Lr,el.te
in mnfomnab obtlgaliite lor inlenalionale ri cn legistatia lor intemr, pturile
contractante vor pemire urilizxroa de cairc nembdi njnonqilor nalronale a limbii
tuFr. 1.dn0.rdia oJtj,/ 1rd,a orr ito ddrinrr.d \p,rJ,oi.f.e,
L.rol o' rooogi-. , 4er r, to. ir.Jr or - i ror I
l.srrulrilorpublice, acolo unde este cazul, jn timbilc si atfabcnLtminodtitiinationale.
ARTICOLUL 4
Pi4ile Co.lactante lor asrsura! Frin .risuri lcgislaLive coEspuEiloare penlru
p6oanele apa4inind nr inorirdrl lor nati onalc, posibih6!i jnsdlu onaltare de a jnv4a
sau de a n cducate in 1i6bl lor natcrnt t! loare nivelele de invitrmtnt. acot. unde
Pi4ile Contrurdtc vor p.onova schitubul de
condiliilor pftlru Fofesori care raiesc lntr o
Iomdea profesionala orCa.izari pe reiroriul
acordabu6e i allc frcihrfi la toaic nivelete de
expcnenF educali.nali, prin c.eaEa
Parre Conlr&tanli de a panicipa la
c€lerlalte Prni Contmcra.re t vor

ARTiCOLUL 5
Pesorele apanindnd minonl4ilor narionale vor avea, indiridual sau nnpreuni cu
alli membri ai grupului lor. drcptll de a t expriDa si dezlolra identiralcr lor ernici,
cullunli, Iingvisiict satr religioasi ri PiniLe C.nrtucLante vor $inuld si vor lLu
misurlle neccsarc in a.esl scop
Pinilc CanhacLanre vor promova !i lar sFijini stabihea i tunctiontrea de
organizaliij doclutii, nNiihrlii dc inrilimtnl ri cultunle care sr EpreziDrc inleresete
pqsooelor apa4inend ninoriulilor n4ronale.
Pi4ile Conlraclete lor iicuFja nentino€a dc contrre libere si diftcle inrre
pesomele apa4inand .inontt$lor nalionalc ti peGoane din ccatata !ar.e
Contmclanti, piecun ri cu orsaDizalii nor,suvcmanenlalej ale1 nalionale, car ri
li4ile Contactanie vor rndmja organizra de nanifc$iri .ullurale (pDsranc
anuale, rcun ni culrlrnle periodice, tabeE culturalc, con.u6un, invittrea de
spcclacolc alc gruplrilor de ani$i prolesionirli ri amaton), precun ri reatizarca dc
eveninenle ctrhurale !i artntice care prcnoveui idcn ,ten i cuhuE minorilililor
Ptrtilc Conlracia.te lor cra toate condilnle necesaE pentro ttsrrarea mo enirii
culruFle, a nonunentelor dc arhilecturn fi allor nonunente ri snui carc sunl
rcprczcnrrti!c renlru nlona ri f aditiile minoilttiior narionale.
ARTICOLUI,6
Pttile Contmctdic vor resFecla dreptul pesomelor apa4inaDd nnrorititilor
na1io.alc dc a pnfri $i coffunica liber inromaiii, in linrba lornateme. Ele lor adopta
nisuri leghlalive cre sr olere posibiliratea ti modalitilile pentru pcsodclc
apa4inand minorilalilor nalionale de a cEa 9i ldnnrhha prcpriile lor nljloace de
I'iecare Pane Contractan€ rccunoage dreptul pemonelor care lac pane din
mlnorilatca nalionali rcspccrivi dc a lminrlomatiiprin ctuisiunile de radio $i Tv
de la5ldliile de p€ leritonul celeilalLe Phli ContraclanLe
in conlomitate cu lesnl4ia lor interr, Prnile Contrdctrle vor asisuE dinrzrea
regulatt dc progrme radio ti TV nr linba nralemt a minonl4ilor nalionale, cn o
Ficcare Pane Conlrachnti va stimuh exlinderea miisiunilor in linb, .rino.iritii
nationale respective, precun ii rcesul la p.ogrmclc Tv ti radioa din .ealalle Parre

4
ARTICOLUL
'
Persoa.ele apa4inand minoititilor nalionale vor ayea dreptut, in conformiiaLe cu
legisiatia intemn, de a panicipa k lneoa dec;iilor ji do;enii care sunr, la .ivel
nalional, regional sau lo.al, semificarivepentru resp ecriva ni noitate . arionat r
ARTICOLUL 3
Panile Contactartc rcr inaEj a $i vor spnjini pc te. bnib lor .erceldrire fliinlifice ,i
nndlile pilind lstona si silualia acxrali a hjnoritilii nationalc. Ete ircr !p,ji;i
participdca pe6oanelor apa4nrand ninorllaF nario.ale ta asenenea cerccren.
Cu privne b prevedenle paragrfutui l, Prrrile Contmcrer vor facilira accc l la
arhi!€le disponibile, pnvind hlona ri crltun nino.itatilor narjonale.
ARTICOLUL 9
Pi4ile Contmctante vor adopta mrsuri corespuzitoare pentn a,sisua Faniciparea
egah a pcrsodelor aDarrinend nnrontftilor nalio.ale la viala economic, ,i so;iab
Ele vor adopta, dupd cv, nisui penr !tumovtrea dezvolririj ecdonice tn
ft giu.ile locune de dinonrdrilc narionale.
Panrle Conrrrcimc se yor abline de la misuri cde a' purea schimba compozjtia
elnici a populatiei jn rcsiunile locuiie de ninorirrlite nulionale 9i care au ci scop
Estlanscrca drdpluriLor qi liberlililo.pesoanelor apanina.d ninorir4ilor nationale
ARTICOLUL ]l}
Pftrile vor lLra misun penn! sjncuraja cooperarea transfrcnralieri, inclusiv in cadnrl
euro{csiunil.r, luand in considciard rolul de punte al nin6riartor nalio.ale
ARTICOLUL 11
Pt4ih Co @lmre vor cEa o Conisie mrrli inler€nvcnanenlali ijr scopur de a
promdva aplicarca prezcnlului Acord. ComGia va fi conpusi din reprczc.ranti ai
Pa4ilor Contnclmtc pe o bzt raritad ri va ircludc ii ftprezenianli ai asocialiitor
pesoaneior apa4inend minorittlilor nationale
Conisia v! puLea lace Econandtri privind mtsurile necesare jn ledrea eaerirrrii
dEprunlor membrilorninoriltlildr mtionale a prcteclici identn4iiacestora.
Co.lisia se va reuni cel putin o dari pc u allemativ pe lentonite pinilor
Conlrachte. Prima reunnuc a Comisiei va,vea locintcrnon de 6 luDi de la inharer

5
ARTICOLUI, ]2
\' rdm d,roerrr ca'J..r'dDr.d r'cl?hri d, opt.r,rrct.rnsa
lnr., o'i.G d o.p. . d"i, rdk.e o. DJrrte Co,!;..i. pe,od,to
4ani.and n rorirililornationate.
ARTICOI,IN, ]1
Nd o-pEvei.ie din pEzenrul Aco.d nu va n nxoArerali ca ifrpticand vroln drcpi {tc
a deslignra o activitate sau,a indeplini un act contrar principiitoi tuidamcnral; ale
drep lu lui inlcnlliona l, indcosebi pnncipi i lor egal il.rii suvorane. integrir4ii €ntori al€
9i indepe.denlei polnice I statelor 9i bunei veoilriiiti.
ARTICOI IN ]!!
n .ooLl.D a p.-.ederilo-pF.ei'r L A.ord, ot' k. or..ra Mre.or in.hc a
acorduri ti proemre intereNenanrentale $i/san inl€rdeparanenlale
ARTICOLUL15
Preze.tul Acord !a li supus apnbtrii, in conrofrirare cu prccedudintemra riecrrei
Acodul va nrtra in vigade ladata p nirii uliihoi notificin prin cde @a din p'irite
Conlr&tante notificr, pe crnale diplonatic c, ct pro oedum lega l, p entru jntmrea rut in
vigoare, agacun este prerrzutt l. I egislalr a sa inrenr, a losrindeplinitd
Acordul va li jnch€iat pe o perioadi de 5 ani $i vnlabihatea sa ra n pretunsi$ de
necdc datt pc penoade de 3 ani, dacinnadin Pa{i nu nodncd in sd.is, cu rasc luni
inainte de eapimreapcnoadei respeclive de raliditat€, ct nu do.este prelunqnea lui
In.,e,a, a

ACORD
iNTRE GUVERNUL RoMANTET sr cfnERIULFEDERAL AL
RD}t]BLICII FDDERALE IUCOSLAVIA PRIVIND COOPERAREA iN
DOMENIUL }ROTECTIEI MINORITiTILOR NATIONALE
Avtnd in ledere anicolul 20 din Tmtatul cu privnc h relalille de pnerenie, bunt
vecinible ti coopcrarc jnlrc Rofrnni! ti Rcpublica lederali luaoslavix. sennal la
Holirele sn asigure pe renbriil€ lorprorec!a erectiva aidentitdtii cultuale, tingvistice
ti religioaso a pctsomclor ata4inand minoritAlilor n4ionale. in conlormitate cu
sundardele inremalionale, aF cum sunl pre!6zulc mai ales in C.nvenlia cadr
Drivnrd proteclia mnroritiiilor nalionalc si Dcclr,lia Aduneni Cencralc a
Oreanizatiei Natnrnilor Unite privind drcptuile pcsomelor apdtinind
nationale sau ctnicc. icligiode ii lingvistlcc.
'ninontalilor
Contti e. te ci r denLnde a mnron Gf l or nalionale ii exercitaEa dreptu lor si libedtrilor
fuMamenl al e ale nembrilor 10 r sunl vx lori c de Irebui e p isiralc t i dezvol ole,
Luend nr considerare'cd pislrarea idenlilslii pesoanelor apaiinend mino ttlor
nalionale in Romelia 9i, respectiv. Republica lederal5 lusosl.via poale lmbogiti
liata cdturali si intari coopemrca intrc cele douaFri,
Hoftate sA nsigure pe l$itonilc 1or respective pmlelia idcnlittlii cul$dle,
linevGtice si relieioase apeNoare oreDa4inind minonlililornationale,
Sublininrd ct scopul lor conrun esle de a croa o socielate dBnocrutici, in nrisuri si
6igur€ pentru poprii celdlcni cxcrcitarea deplint a drepLunlor ornului ri libefiftilor
tund am en rale, prec un ii li ben erri n arc a interesel or si aspnat ii 1or 1or le8idne,
lnald noti de contributi, pe care coopeFrea in domeniul proleclier mnronuflor
.ationalc o aduce la nxinrea Elaliilor dc bui lccintlale, irtelesere reciproca.
prierenie Si coop$dc lrlrc state,
Considqlnd ci ninoritiiilc nalionale fac pdt€
pesoanclc aFa4inald nino.ilalilor i4ionale au
majoritalea populaliilor lor
Au donvcnil cclc ce uneui:
inlegrantt din socid ile lor ti ci
aceleasi dreptu.i 5i indalori.i ca ii

2
Penrru scopdle Frezentutui Acord,
respectiv, minonratea romtnr in
pcnoanele aflatc subJurkdiclta tor
trdilii cu najonlalea popuraliei dtn
se inrelege !J mmonlrea \jrba rn Romrnrd s.
Renublrca FedcrxtJ ttreostdvia .on\lJu din
crrc inprd\esc rceTea$ o.r ne elnici tLmb, s,
.e^ a 6 PrneC.nrracrdrt
ARTICOLUI,2
AFanenenra la ininorililile lationate se beezi
d*avdlaj nu va Fzulta din aceastr aleserc sau
pe libcra alescre pesonati. Nici un
dni exercittrea drltudtor caE sunr
Pcaooelc .ee apanin .rinoritil,tor narionate
legii $i dc prctectir Iesii. Once dncrinjjnaE
se vorbucurade tnlmenr egrtin fala
pc lemeiul apale.cnlei la trnoritater
ARTICOLUL3
Pdrih.rr dfl ' -cio, i.soar,to ,oJlr dro lrnorrn,to rdriola. ofrL
dedL l/J hbjbrro""-ro
,oD .r rprndrq.oRt,Trr
1r t .r pnr -ee .. .e r .4e, d.,oe| a- /. r oo,Lr,el.te
in mnfomnab obtlgaliite lor inlenalionale ri cn legistatia lor intemr, pturile
contractante vor pemire urilizxroa de cairc nembdi njnonqilor nalronale a limbii
tuFr. 1.dn0.rdia oJtj,/ 1rd,a orr ito ddrinrr.d \p,rJ,oi.f.e,
L.rol o' rooogi-. , 4er r, to. ir.Jr or - i ror I
l.srrulrilorpublice, acolo unde este cazul, jn timbilc si atfabcnLtminodtitiinationale.
ARTICOLUL 4
Pi4ile Co.lactante lor asrsura! Frin .risuri lcgislaLive coEspuEiloare penlru
p6oanele apa4inind nr inorirdrl lor nati onalc, posibih6!i jnsdlu onaltare de a jnv4a
sau de a n cducate in 1i6bl lor natcrnt t! loare nivelele de invitrmtnt. acot. unde
Pi4ile Contrurdtc vor p.onova schitubul de
condiliilor pftlru Fofesori care raiesc lntr o
Iomdea profesionala orCa.izari pe reiroriul
acordabu6e i allc frcihrfi la toaic nivelete de
expcnenF educali.nali, prin c.eaEa
Parre Conlr&tanli de a panicipa la
c€lerlalte Prni Contmcra.re t vor

ARTiCOLUL 5
Pesorele apanindnd minonl4ilor narionale vor avea, indiridual sau nnpreuni cu
alli membri ai grupului lor. drcptll de a t expriDa si dezlolra identiralcr lor ernici,
cullunli, Iingvisiict satr religioasi ri PiniLe C.nrtucLante vor $inuld si vor lLu
misurlle neccsarc in a.esl scop
Pinilc CanhacLanre vor promova !i lar sFijini stabihea i tunctiontrea de
organizaliij doclutii, nNiihrlii dc inrilimtnl ri cultunle care sr EpreziDrc inleresete
pqsooelor apa4inend ninoriulilor n4ronale.
Pi4ile Conlraclete lor iicuFja nentino€a dc contrre libere si diftcle inrre
pesomele apa4inand .inontt$lor nalionalc ti peGoane din ccatata !ar.e
Contmclanti, piecun ri cu orsaDizalii nor,suvcmanenlalej ale1 nalionale, car ri
li4ile Contactanie vor rndmja organizra de nanifc$iri .ullurale (pDsranc
anuale, rcun ni culrlrnle periodice, tabeE culturalc, con.u6un, invittrea de
spcclacolc alc gruplrilor de ani$i prolesionirli ri amaton), precun ri reatizarca dc
eveninenle ctrhurale !i artntice care prcnoveui idcn ,ten i cuhuE minorilililor
Ptrtilc Conlracia.te lor cra toate condilnle necesaE pentro ttsrrarea mo enirii
culruFle, a nonunentelor dc arhilecturn fi allor nonunente ri snui carc sunl
rcprczcnrrti!c renlru nlona ri f aditiile minoilttiior narionale.
ARTICOLUI,6
Pttile Contmctdic vor resFecla dreptul pesomelor apa4inaDd nnrorititilor
na1io.alc dc a pnfri $i coffunica liber inromaiii, in linrba lornateme. Ele lor adopta
nisuri leghlalive cre sr olere posibiliratea ti modalitilile pentru pcsodclc
apa4inand minorilalilor nalionale de a cEa 9i ldnnrhha prcpriile lor nljloace de
I'iecare Pane Contractan€ rccunoage dreptul pemonelor care lac pane din
mlnorilatca nalionali rcspccrivi dc a lminrlomatiiprin ctuisiunile de radio $i Tv
de la5ldliile de p€ leritonul celeilalLe Phli ContraclanLe
in conlomitate cu lesnl4ia lor interr, Prnile Contrdctrle vor asisuE dinrzrea
regulatt dc progrme radio ti TV nr linba nralemt a minonl4ilor nalionale, cn o
Ficcare Pane Conlrachnti va stimuh exlinderea miisiunilor in linb, .rino.iritii
nationale respective, precun ii rcesul la p.ogrmclc Tv ti radioa din .ealalle Parre

4
ARTICOLUL
'
Persoa.ele apa4inand minoititilor nalionale vor ayea dreptut, in conformiiaLe cu
legisiatia intemn, de a panicipa k lneoa dec;iilor ji do;enii care sunr, la .ivel
nalional, regional sau lo.al, semificarivepentru resp ecriva ni noitate . arionat r
ARTICOLUL 3
Panile Contactartc rcr inaEj a $i vor spnjini pc te. bnib lor .erceldrire fliinlifice ,i
nndlile pilind lstona si silualia acxrali a hjnoritilii nationalc. Ete ircr !p,ji;i
participdca pe6oanelor apa4nrand ninorllaF nario.ale ta asenenea cerccren.
Cu privne b prevedenle paragrfutui l, Prrrile Contmcrer vor facilira accc l la
arhi!€le disponibile, pnvind hlona ri crltun nino.itatilor narjonale.
ARTICOLUL 9
Pi4ile Contmctante vor adopta mrsuri corespuzitoare pentn a,sisua Faniciparea
egah a pcrsodelor aDarrinend nnrontftilor nalio.ale la viala economic, ,i so;iab
Ele vor adopta, dupd cv, nisui penr !tumovtrea dezvolririj ecdonice tn
ft giu.ile locune de dinonrdrilc narionale.
Panrle Conrrrcimc se yor abline de la misuri cde a' purea schimba compozjtia
elnici a populatiei jn rcsiunile locuiie de ninorirrlite nulionale 9i care au ci scop
Estlanscrca drdpluriLor qi liberlililo.pesoanelor apanina.d ninorir4ilor nationale
ARTICOLUL ]l}
Pftrile vor lLra misun penn! sjncuraja cooperarea transfrcnralieri, inclusiv in cadnrl
euro{csiunil.r, luand in considciard rolul de punte al nin6riartor nalio.ale
ARTICOLUL 11
Pt4ih Co @lmre vor cEa o Conisie mrrli inler€nvcnanenlali ijr scopur de a
promdva aplicarca prezcnlului Acord. ComGia va fi conpusi din reprczc.ranti ai
Pa4ilor Contnclmtc pe o bzt raritad ri va ircludc ii ftprezenianli ai asocialiitor
pesoaneior apa4inend minorittlilor nationale
Conisia v! puLea lace Econandtri privind mtsurile necesare jn ledrea eaerirrrii
dEprunlor membrilorninoriltlildr mtionale a prcteclici identn4iiacestora.
Co.lisia se va reuni cel putin o dari pc u allemativ pe lentonite pinilor
Conlrachte. Prima reunnuc a Comisiei va,vea locintcrnon de 6 luDi de la inharer

5
ARTICOLUI, ]2
\' rdm d,roerrr ca'J..r'dDr.d r'cl?hri d, opt.r,rrct.rnsa
lnr., o'i.G d o.p. . d"i, rdk.e o. DJrrte Co,!;..i. pe,od,to
4ani.and n rorirililornationate.
ARTICOI,IN, ]1
Nd o-pEvei.ie din pEzenrul Aco.d nu va n nxoArerali ca ifrpticand vroln drcpi {tc
a deslignra o activitate sau,a indeplini un act contrar principiitoi tuidamcnral; ale
drep lu lui inlcnlliona l, indcosebi pnncipi i lor egal il.rii suvorane. integrir4ii €ntori al€
9i indepe.denlei polnice I statelor 9i bunei veoilriiiti.
ARTICOI IN ]!!
n .ooLl.D a p.-.ederilo-pF.ei'r L A.ord, ot' k. or..ra Mre.or in.hc a
acorduri ti proemre intereNenanrentale $i/san inl€rdeparanenlale
ARTICOLUL15
Preze.tul Acord !a li supus apnbtrii, in conrofrirare cu prccedudintemra riecrrei
Acodul va nrtra in vigade ladata p nirii uliihoi notificin prin cde @a din p'irite
Conlr&tante notificr, pe crnale diplonatic c, ct pro oedum lega l, p entru jntmrea rut in
vigoare, agacun este prerrzutt l. I egislalr a sa inrenr, a losrindeplinitd
Acordul va li jnch€iat pe o perioadi de 5 ani $i vnlabihatea sa ra n pretunsi$ de
necdc datt pc penoade de 3 ani, dacinnadin Pa{i nu nodncd in sd.is, cu rasc luni
inainte de eapimreapcnoadei respeclive de raliditat€, ct nu do.este prelunqnea lui
In.,e,a, a

EXPUNERE DE MOTIVE
În perioada de după 1990, in România a fost adoptat un ansamblu de acte
normative şi au fost create structuri institutionale adecvate, urmărindu-se crearea
conditiilor necesare pentru conservarea şi dezvoltarea identității etnice,
lingvistice, religioase şi culturale a persoanelor aparținând minorităților
nationale.
Cu toate acestea, cadrul legislativ privind drepturile persoanelor
apartinand minorităților nationale este susceptibil a fi îmbunătățit, inclusiv prin
încheierea unor acorduri bilaterale în domeniu, cum este “Acordul între
Guvernul României si Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia
privind cooperarea în domeniul protectiei minorităților nationale”.
În Tratatul politic dintre România şi Republica Federală Iugoslavia a fost
inclusă o prevedere generală privind obligatia Partilor Contractante de a asigura
protecția drepturilor persoanelor aparținând minorititilor nationale. De
asemenea, în Protocolul de colaborare între ministerele afacerilor externe ale
celor două tiri s-a introdus o mentiune cu privire la protectia persoanelor
aparținând minorităților nationale.
Existenta unei substantiale minorititi româneşti/vlahe — estimările
neoficiale privind numărul vlahilor din RFI se cifrează la sute de mii de locuitori
— în Valea Timocului, dar si in celelalte regiuni ale Serbiei răsăritene, in sudul
Dunării şi anume în Valea Moravei, Malul Dunării şi Homolia, cât si lipsa unor
prevederi consistente in cadrul juridic bilateral au făcut necesară încheierea unui
Acord mai detaliat.
În aceste conditii, prin încheierea Acordului s-a urmărit aplicarea
reglementărilor în domeniul protectiei minoritatilor nationale şi implementarea
unui mecanism de monitorizare a progreselor înregistrate de care să beneficieze
în primul rând populatia de români/vlahi menționată.
În data de 7 septembrie 2001 s-a aprobat prin memorandumul
nr.C23/4871 la nivel de prim-ministru al României începerea negocierilor
pentru convenirea unui Acord privind cooperarea între Guvernul României şi
Guvernul Republicii Federale Iugoslavia în domeniul protectiei minorităților
nationale.

La 16 noiembrie, în baza proiectelor român şi iugoslav, au avut loc la
Bucureşti primele negocieri la nivel de experti, prevederile Acordului fiind
convenite în marea majoritate.
În cursul negocierilor s-a evidentiat dificultatea partii iugoslave de a
accepta sintagma român/vlah (propusă de partea română) în privinta sferei de
aplicare a prevederilor Acordului, definită în Articolul 1, partea iugoslavă
preferând, atât din considerente interne, cât şi de conjunctură internațională, să
considere minoritatea vlahă şi pe cea română drept minorități etnice distincte.
La data de 30 octombrie 2002 s-a convenit o formulă satisfăcătoare
pentru ambele părți, pentru definirea sferei de aplicare a prevederilor Acordului,
după cum urmează: “Pentru scopurile prezentului Acord, se intelege că
minoritatea română în Republica Federală Iugoslavia, şi, respectiv, minoritatea
sârbă în România constau din persoanele aflate sub jurisdictia lor care
împărtăşesc aceeasi origine etnică, limbă şi traditii cu majoritatea populatiei din
cealaltă Parte Contractantă.”
Această formulă permite ca de prevederile Acordului să poată beneficia
şi membrii minorității vlahe din Republica Federală Iugoslavia, ale căror origine
etnică, limbă şi traditii sunt comune cu ale majorității populatiei din România.
Acordul a fost semnat la data de 4 noiembrie 2002 de către domnul
Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe si domnul Goran Svilanovici, la
Belgrad, cu ocazia vizitei oficiale pe care presedintele României, domnul Ion
Iliescu, a efectuat-o în Republica Federală Iugoslavia.
Acordul contine angajamente care sunt subsumate obligatiilor ce
incumbă deja țării noastre, prin ratificarea celor mai importante instrumente
juridice internationale în materia drepturilor omului, îndeosebi Conventia-cadru
privind protectia minoritatilor nationale, adoptată la Strasbourg, la 1 februarie
1995 (la care Republica Federală Iugoslavia a aderat în anul 2001).
Astfel, Preambulul prezintă Protocolul ca o continuare a prevederilor
art.20 din Tratatul privind relatiile de prietenie, bună-vecinătate şi cooperare
între România şi Republica Federală Iugoslavia. Principiile care stau la baza
elaborării Protocolului sunt prezentate în Preambul, fiind evocate, totodată,
prevederile principalelor documente internationale relevante, în materia
protectiei minoritatilor nationale.
In dispozitivul Acordului, articolul 1 se referă la sfera de aplicabilitate a
Acordului, sub aspectul persoanelor care vor beneficia de prevederile acestuia,
în următoare redactare:

“Pentru scopul prezentului Acord, se intelege că minoritatea sârbă în
România şi, respectiv, minoritatea română în Republica Federală Iugoslavia
constau din persoanele aflate sub jurisdictia lor care împărtăşesc aceeaşi origine
etnică, limbă şi tradiții cu majoritatea populatiei din cealaltă Parte
Contractantă.”
Articolul 2 reafirmă principiile potrivit cărora apartenenta la o minoritate
nationald se bazează pe libera alegere şi orice discriminare pe temeiul
apartenentei la minoritatea nationala este interzisă.
La articolul 3 Părţile Contractante recunosc persoanelor aparținând
minoritatilor nationale dreptul de a utiliza limba lor maternă oral şi în scris, în
viata publică şi privată, precum şi dreptul de a avea numele şi prenumele scrise
în actele de identitate şi în documentele oficiale în limba maternă. De asemenea,
în conformitate cu obligatiile lor internationale şi cu legislatia lor internă, Partile
Contractante vor permite utilizarea de către membrii minorităților nationale a
limbii materne, în administratia locală şi în fata autorităților administrative si
judiciare, precum şi scrierea inscriptiilor topografice, a denumirilor aşezărilor,
străzilor si institutiilor publice, acolo unde este cazul, în limbile minorităților
nationale.
Potrivit prevederilor articolului 4, Părţile Contractante vor asigura, prin
măsuri legislative corespunzătoare învățământ în limbile minoritatilor nationale,
acolo unde este necesar, vor promova schimbul de experienta educationald si
vor acorda burse şi alte facilități la toate nivelele de învățământ.
La articolul 5 se arată, printre altele, că Partile Contractante vor promova
şi vor sprijini stabilirea şi functionarea de organizatii, asociatii, institutii de
învățământ şi culturale care să reprezinte interesele persoanelor apartinand
minoritatilor nationale. Partile Contractante vor încuraja mentinerea de contacte
libere si directe între persoanele apartinand minorităților nationale şi persoanele
din cealaltă Parte Contractantă, precum şi cu organizatii non-guvernamentale,
atât nationale, cât şi internationale.
Ele vor încuraja organizarea de manifestări culturale (programe anuale,
reuniuni culturale periodice, tabere culturale, concursuri, invitarea de spectacole
ale grupurilor de artişti profesionişti şi amatori), precum şi realizarea de
evenimente culturale şi artistice care promovează identitatea şi cultura
minoritatilor nationale.
Pirtile Contractante vor crea toate conditiile necesare pentru păstrarea
mostenirii culturale, monumentelor de arhitectură şi altor monumente si locuri
care sunt reprezentative pentru istoria si traditiile minorităților nationale.

Articolul 6 se referă la dreptul persoanelor apartindnd minoritatilor
nationale de a avea primi şi comunica liber informatii, în limba lor maternă. Ele
vor adopta măsuri legislative care să ofere posibilitatea şi modalitatile pentru
persoanele apartindnd minorităților nationale de a crea şi administra propriile lor
mijloace de informare în masă. Se recunoaşte, totodată, dreptul personelor care
fac parte din minoritățile nationale de a primi informatii prin emisiunile de
radio si TV de la stațiile de pe teritoriul celeilalte Parti Contractante. În
conformitate cu legislatia internă, se va asigura difuzarea regulată de programe
radio si TV în limba maternă a minorităților nationale, cu o durată
corespunzătoare.
Articolul 7 reglementează dreptul de participarea la luarea deciziilor în
domenii care sunt, la nivel national, regional sau local, semnificative pentru
respectiva minoritate nationala.
Articolul 8 se referă la incurajarea şi sprijinirea pe cercetărilor stiintifice
si studiilor privind istoria si situatia actuală a minorităților nationale.
Participarea persoanelor aparținând minorităților nationale la asemenea cercetări
va fi sprijinită, iar accesul la arhivele disponibile, privind istoria şi cultura
minoritatilor nationale, va fi facilitat.
Articolul 9 instituie obligatia Partillor Contractante de a adopta măsuri
corespunzătoare pentru a asigura participarea egală a persoanelor aparţinând
minoritatilor nationale la viata economică şi socială, precum şi dezvoltarea
economică în regiunile locuite de minoritétile nationale. Se prevede obligatia de
a se abtine de la măsuri care ar putea schimba compozitia etnică a populatiei în
regiunile locuite de minoritățile nationale şi care ar avea ca scop restrângerea
drepturilor si libertatilor persoanelor aparținând minorităților nationale.
Articolul 10 mentioneaza că va fi încurajată cooperarea transfrontalieră,
inclusiv în cadrul euro-regiunilor, luând în considerare rolul de punte al
minoritatilor nationale.
in baza prevederilor articolului 11, Partile Contractante vor crea o
Comisie mixtă interguvernamentald în scopul de a promova aplicarea
Acordului. Comisia va fi compusă din reprezentanti ai Partilor Contractante pe o
bază paritară si va include reprezentanti ai asociatiilor persoanelor aparținând
minorităților nationale.
Comisia va putea face recomandări privind măsurile necesare în vederea
exercitării drepturilor persoanelor aparținând minorităților nationale şi a
protectiei identitatii acestora. Organismul se va reuni cel putin o dată pe an
alternativ pe teritoriile Partilor Contractante, prima reuniune urmând să aibă loc
în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Acordului.

Nici un articol din Acord nu va putea fi interpretat sau aplicat astfel incat
să limiteze drepturile deja garantate de Părţile Contractante persoanelor
aparținând minoritatilor nationale.
De asemenea, nici o prevedere din prezentul Acord nu va putea fi
interpretată ca implicând vreun drept de a desfăşura o activitate sau a îndeplini
un act contrar principiilor fundamentale ale dreptului international, îndeosebi
principiilor egalitatii suverane, integrității teritoriale şi independentei politice a
statelor şi bunei-vecinatiti.
Se mai stabileste că, în scopul aplicării prevederilor prezentului Acord,
Partile Contractante vor încheia acorduri şi desfisura programe
interguvernamentale şi interdepartamentale.
Acordul va fi încheiat pe o perioadă de 5 ani şi valabilitatea sa va fi
prelungită de fiecare dată pe perioade de 3 ani, dacă una din Părţi nu notifică în
scris, cu şase luni înainte de expirare perioadei respective de validitate, că nu
doreşte prelungirea lui.
Prevederile acordului sunt compatibile cu acquis-ul comunitar.
Prin aplicarea prevederilor acestui Acord se aşteaptă o îmbunătățire
substanțială a situatiei minoritdtii române din Serbia, în sensul exercitării
depline a drepturilor ce sunt conferite membrilor acesteia, potrivit standardelor
internationale si intelegerilor realizate între România si Republica Federală
Iugoslavia.
Față de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de Lege alăturat,
pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.

OBRAZLOŽENJE ZA DONOŠENJE
U periodu nakon 1990. godine u Rumuniji je usvojen set normativnih akata i stvorene su
odgovarajuće institucionalne strukture, sa ciljem stvaranja neophodnih uslova za očuvanje i razvoj
etničkog, jezičkog, verskog i kulturnog identiteta osoba koji pripadaju nacionalnim manjinama.
Međutim, zakonodavni okvir u pogledu prava pripadnika nacionalnih manjina će verovatno biti
poboljšan, uključujući i putem sklapanje bilateralnih sporazuma iz ove oblasti, kao što je „Sporazum
između Vlade Rumunije i Savezne Vlade Savezne Republike Jugoslavije o saradnju u oblasti zaštite
nacionalnih manjina“. U Političkom ugovor između Rumunije i Savezne Republike Jugoslavije
uključena je opšta odredba koja se odnosi na obavezu ugovornih strana da obezbede zaštitu prava
pripadnika nacionalnih manjina. Također, u Protokolu o saradnji ministarstava spoljnih poslova dve
zemlje pominje se i zaštita pripadnika nacionalnih manjina. Postojanje značajne rumunsko/vlaške
manjine — nezvanične procene o broju Vlaha u SRJ se procenjuju na stotine hiljada stanovnika — u
dolini Timoka, ali i u drugim regionima istočne Srbije, na jugu od Dunava, i to u dolini Morave,
obali Dunava i Homoliju,kao i nepostojanje konzistentnih odredbi u bilateralnom pravnom okviru
uslovilo je zaključivanje detaljnijeg sporazuma. Pod ovim uslovima, zaključivanjem Sporazuma,
primena propisa iz oblasti zaštite nacionalnih manjina i implementacija mehanizma praćenja
ostvarenog napretka imali su za cilj prvenstveno dobrobit pomenutog rumunsko/vlaškog
stanovništva. Dana 7. septembra 2001. godine, memorandumom br. C23/4871 iz oblasti zaštite
nacionalnih manjina.
U Bukureštu su 16. Novembra 2021, na osnovu rumunskog i jugoslovenskog projekta, održani prvi
pregovori na ekspertskom nivou, pri čemu su odredbe Sporazuma u velikoj meri usaglašene. Tokom
pregovora istaknuta je poteškoća jugoslovenske strane da prihvati frazu rumunski/vlaški (predložen
od rumunske strane) u pogledu obima primene odredaba Sporazuma, definisanih u članu 1, pri čemu
je jugoslovenska strana preferirala kako iz unutrašnjih razloga i tako i zbog međunarodnog konteksta,
da se vlaška i rumunska manjina smatraju posebnim etničkim manjinama. Dana 30. oktobra 2002.
godine dogovorena je zadovoljavajuća formula za obe strane, za definisanje obima odredbi
Sporazuma, i to: „Za potrebe ovog sporazuma, podrazumeva se da rumunska manjina u Saveznoj
Republici Jugoslaviji, odnosno, srpsku manjinu u Rumuniji čine lica pod njihovom jurisdikcijom koja
dele isto etničko poreklo, jezik i tradiciju sa većinom stanovništva druge strane ugovornice.” Ova
formula omogućava pripadnicima vlaške manjine u Saveznoj Republici Jugoslaviji, čije su etničko
poreklo, jezik i tradicija zajednički većini stanovništva u Rumuniji, da imaju koristi od odredbi
Sporazuma. Sporazum su 4. novembra 2002. godine potpisali gospodin Mircea Geoană, ministar
inostranih poslova i gospodin Goran Svilanovići, u Beogradu, tokom zvanične posete Predsednika
Rumunije, gospodina Iona Ilieskua, Saveznoj Republici Jugoslaviji. Sporazum sadrži obaveze koje su
podređene obavezama koje naša zemlja već ima, kroz ratifikaciju najvažnijih međunarodnopravnih
instrumenata iz oblasti ljudskih prava, posebno Okvirne konvencije o zaštiti nacionalnih manjina,
usvojene u Strazburu 1. Februara 1995. (kojoj se Savezna Republika Jugoslavija pridružila 2001.).
Na isti način, Preambula Sporazuma određuje Protokol kao nastavak odredaba člana 20. Ugovora o
odnosima prijateljstva, dobrosusedstva i saradnje između Rumunije i Savezne Republike Jugoslavije.
Principi koji čine osnovu izrade Protokola predstavljeni su u Preambuli, pozivajući se, istovremeno, na
odredbe glavnih relevantnih međunarodnih dokumenata, u oblasti zaštite nacionalnih manjina.
Odredba Sporazuma, član 1. odnosi se na obim primenjivosti Sporazuma, u smislu lica koja će imati
koristi od njegovih odredbi, u sledećem obliku:

„Za potrebe ovog sporazuma, podrazumeva se da se srpska manjina u Rumuniji, odnosno
rumunska manjina u Saveznoj Republici Jugoslaviji sastoji od lica pod njihovom jurisdikcijom koja
dele isto etničko poreklo, jezik i tradiciju sa većinom stanovništvo druge ugovorne strane."
Član 2. potvrđuje principe prema kojima se članstvo nacionalne manjine zasniva na slobodnom
izboru i da je zabranjena svaka diskriminacija zasnovana na pripadnosti nacionalnoj manjini.
U članu 3. ugovorne strane priznaju pravo pripadnicima nacionalnih manjina da usmeno i pismeno
koriste svoj maternji jezik, u javnom i privatnom životu, kao i pravo da se njihova imena i prezimena
upišu u lične isprave i u službenih dokumenata na maternjem jeziku. Također, u skladu sa svojim
međunarodnim obavezama i svojim unutrašnjim zakonodavstvom, ugovorne strane će pripadnicima
nacionalnih manjina omogućiti korišćenje maternjeg jezika, u lokalnoj upravi i pred upravnim i
sudskim organima, kao i ispisivanje topografskih natpisa, nazive naselja, ulica i javnih ustanova, po
potrebi, na jezicima nacionalnih manjina.
Ugovorne strane će, prema odredbama člana 4., odgovarajućim zakonodavnim merama osigurati
obrazovanje na jezicima nacionalnih manjina, gde je to potrebno, promovisati razmenu obrazovnih
iskustava i dodeljivanje stipendija i druge pogodnosti na svim nivoima obrazovanje.
Član 5. navodi, između ostalog, da će ugovorne strane promovisati i podržavati osnivanje i rad
organizacija, udruženja, obrazovnih i kulturnih institucija koje zastupaju interese pripadnika
nacionalnih manjina. Ugovorne strane će podsticati održavanje slobodnih i neposrednih kontakata
između pripadnika nacionalnih manjina i osoba iz druge ugovorne strane, kao i sa nevladinim
organizacijama, kako domaćim tako i međunarodnim.
Podsticaće organizaciju kulturnih manifestacija (godišnjih programa, periodičnih kulturnih susreta,
kulturnih kampova, takmičenja, poziva nastupa grupa profesionalnih i amaterskih umetnika), kao i
realizaciju kulturno-umetničkih manifestacija koje promovisanje nacionalnog identiteta i kulturnog
identiteta manjine. Ugovorne strane će stvoriti sve neophodne uslove za očuvanje kulturnog nasleđa,
spomenika arhitekture i drugih spomenika i mesta koji predstavljaju istoriju i tradiciju nacionalnih
manjina.
Član 6. odnosi se na pravo pripadnika nacionalnih manjina da slobodno primaju i saopštavaju
informacije na svom maternjem jeziku. Oni će usvojiti zakonske mere kako bi pripadnicima
nacionalnih manjina omogućili da stvaraju i upravljaju svojim medijima. Takođe ppriznaje se pravo
pripadnicima nacionalnih manjina da primaju informacije putem radio i TV emisija sa stanica na
teritoriji druge ugovorne strane. U skladu sa unutrašnjim zakonodavstvom obezbediće se redovno
emitovanje radio i TV programa na maternjem jeziku nacionalnih manjina, u odgovarajućem trajanju.
Članom 7. regulisano je pravo učešća u odlučivanju u oblastima koje su na nacionalnom, regionalnom
ili lokalnom nivou od značaja za dotičnu nacionalnu manjinu.
Član 8. odnosi se na podsticanje i podršku naučnim istraživanjima i studijama o istoriji i sadašnjem
položaju nacionalnih manjina. Podržaće se učešće pripadnika nacionalnih manjina u ovakvim
istraživanjima i olakšati pristup dostupnim arhivama o istoriji i kulturi nacionalnih manjina.
Članom 9. utvrđuje se obaveza ugovornih strana da usvoje odgovarajuće mere kako bi osigurale
ravnopravno učešće pripadnika nacionalnih manjina u privrednom i društvenom životu, kao i
ekonomski razvoj u područjima naseljenim nacionalnim manjinama.

Propisuje se obaveza suzdržavanja od mera koje bi mogle promeniti etnički sastav stanovništva na
područjima naseljenim nacionalnim manjinama, a koje bi imale za cilj ograničavanje prava i sloboda
pripadnika nacionalnih manjina.
Član 10 pominje da će se podsticati prekogranična saradnja, uključujući i unutar euroregiona,
uzimajući u obzir ulogu nacionalnih manjina kao mosta saradnje.
Na osnovu odredbi člana 11, ugovorne strane će stvoriti mešovitu međuvladinu komisiju kako bi
promovisale primenu Sporazuma.
Komisija će biti sastavljena od predstavnika strana ugovornica na paritetnoj osnovi i uključivaće
predstavnike udruženja pripadnika nacionalnih manjina. Komisija će moći da daje preporuke o
potrebnim merama u cilju ostvarivanja prava pripadnika nacionalnih manjina i zaštite njihovog
identiteta.
Telo će se sastajati najmanje jednom godišnje naizmenično na teritoriji ugovornih strana, a prvi
sastanak će se održati u roku od 6 meseci od stupanja na snagu Sporazuma.
Nijedan član Sporazuma ne može se tumačiti ili primenjivati na način da ograniči prava koja su već
zagarantovane od strane ugovornih strana pripadnicima nacionalnih manjina. Takođe, nijedna
odredba ovog sporazuma ne može se tumačiti tako da implicira bilo kakvo pravo na obavljanje
delatnosti ili vršenje radnje suprotne osnovnim principima međunarodnog prava, a posebno
principima suverene jednakosti, teritorijalnog integriteta i političke nezavisnosti država i dobrobiti.
Takođe je utvrđeno da će, radi primene odredbi ovog sporazuma, ugovorne strane zaključivati
sporazume i sprovoditi međuvladine i međuresorne programe.
Ugovor će biti zaključen na period od 5 godina i njegovo važenje će se svaki put produžavati na
period od 3 godine, ako jedna od strana ne obavesti pismeno, šest meseci pre isteka odgovarajućeg
roka važenja, da ne želi da ga produži. Odredbe sporazuma su kompatibilne sa acquis
communautaire. Primenom odredaba ovog sporazuma očekuje se značajno poboljšanje položaja
rumunske manjine u Srbiji, u smislu punog ostvarivanja prava koja su njenim pripadnicima data, u
skladu sa međunarodnim standardima i sporazumima postignutim između Rumunije i Savezna
Republika Jugoslavija. U odnosu na navedeno, pripremljen je i priloženi Nacrt zakona koji upućujemo
Skupštini na usvajanje.
Premijer
Adrian Nastase
Potpis
AN
Pečat
Vlada Rumunije
Premijer