Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei Începând cu perioada interbelic, crmida ars (tugla), a înlocuit Foto 35 Evoluia în timp a gardului: gard împletit din nuiele (st. sus), gard din stobori (dr. sus), gard din piatr (st. rând 2), gard plci beton (dr. rând 2), gard modern (jos) aproape în totalitate celelalte materiale de construcie. Gardurile erau din nuiele împletite pe orizontal (cele mai multe), din tarab sau blan (scânduri puse una lâng alta), i chiar din chirpici, 96
IoneliaToarc crmid sau piatr. Mai nou se fac din beton, în partea inferioar i fier (în form compact sau plas) în partea superioar. Unele garduri sunt în totalitate construite din beton, chiar i pân la înlimea de 2m. Obiceiuri de construcie. S-au pstrat de-a lungul timpului. La temelie se mai îngroap înc, în mod constant, un cap de coco, cu variantele: cap de gin, de miel, “când pui temeliu, iast care taie coco, ali iast care taie berbec, i-i pune capu-n col. Capu i ce bani lapd, acia în col îl taie”(N.S.). Acestea sunt interpretate ca substitute ale jertfei umane i ca o Foto 36 Case moderne, sat Malainia (s.) i Veliko Gradite (d.) plat a simbolic pntru obinerea bunvoinei fiinelor supranaturale. La cpriori, când se ridic construcia „când s face sus, s pune leamnu deasupra, în urm s face fa de flori, coroan i s-anin sus, s leag o kil de vin, dou, câte vrei i toî maistorii s pune la darurile alea. Care mi bun maistor e” (P.S.). În teren, în prezent am gsit cu mare greutate case mai vechi de 50 de ani, casele btrâneti fiind o raritate, iar cele gsite erau într-o stare avansat de degradare. Fie proprietarii nu le mai folosesc, ei construindu-i locuin în ultimul timp pe locul fostelor slae, fie urmaii proprietarilor fiind plecai din sat, nu se mai întorc. Din pcate, majoritatea locuinelor actuale nu se mai încadreaz într-un tip anume de case (în special casele din vile Moravei, Dunrii i optina Negotin), modelul fiind preluat din zonele în care proprietarii îi au locul de munc (muli dintre acetia fiind plecai înc din anii ‘70 în strintate). Cu toate acestea, este de remarcat faptul c locuitorii pstreaz acelai tip de organizare a spaiului gospodriei actuale, precum i denumirile date cândva anexelor. 97
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67 and 68: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
- Page 69 and 70: IoneliaToarc ipoteza autohtoniei mu
- Page 71 and 72: IoneliaToarc mijlocul secolului al
- Page 73 and 74: IoneliaToarc V. AEZRILE UMANE Împr
- Page 75 and 76: IoneliaToarc ATESTAREA DOCUMENTAR
- Page 77 and 78: IoneliaToarc (Duboane), Tchokonjatz
- Page 79 and 80: IoneliaToarc AEZRILE RURALE Tipolo
- Page 81 and 82: IoneliaToarc cu important componen
- Page 83 and 84: IoneliaToarc Satul Brte (Braevac),
- Page 85 and 86: IoneliaToarc uneori specifice doar
- Page 87 and 88: IoneliaToarc fie o mahala româneas
- Page 89 and 90: IoneliaToarc încoace, de acui bise
- Page 91 and 92: IoneliaToarc mic, se practic paza c
- Page 93 and 94: IoneliaToarc (crmid) fr “finisaje
- Page 95 and 96: IoneliaToarc „oborului”, în sp
- Page 97: IoneliaToarc Dup C. Constante, la
- Page 101 and 102: IoneliaToarc De cele mai multe ori,
- Page 103 and 104: IoneliaToarc Cimitirul satului Criv
- Page 105 and 106: IoneliaToarc slujba religioas. Locu
- Page 108: IoneliaToarc BOLJEVAC 1. BAEVICA BA
- Page 112: IoneliaToarc 24 TOTAL 6 OP. JAGODIN
- Page 116: IoneliaToarc 8. LESKOVO LESCOVA 516
- Page 120: IoneliaToarc 11. PETROVAC PETRO (ME
- Page 124: IoneliaToarc 2. KOETIN COCETINU 611
- Page 127 and 128: IoneliaToarc Toponimele zonei au la
- Page 129 and 130: IoneliaToarc rzboi" 223 . Ca aezare
- Page 131 and 132: IoneliaToarc stpânire sârbeasc re
- Page 133 and 134: IoneliaToarc Peste primul strat etn
- Page 135 and 136: IoneliaToarc La începutul sec. XVI
- Page 137 and 138: IoneliaToarc activiti legate de dom
- Page 139 and 140: IoneliaToarc toponimicul slav nefii
- Page 141 and 142: IoneliaToarc s-au dus în Banat. Na
- Page 143 and 144: IoneliaToarc dar se stabilete o col
- Page 145 and 146: IoneliaToarc Nu trebuie neglijate n
- Page 147 and 148: IoneliaToarc dacice, deci aparine v
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
Începând cu perioada interbelic, crmida ars (tugla), a înlocuit<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Foto 35 Evoluia în timp a gardului: gard împletit <strong>din</strong> nuiele (st. sus), gard<br />
<strong>din</strong> stobori (dr. sus), gard <strong>din</strong> piatr (st. rând 2), gard plci beton (dr. rând 2),<br />
gard modern (jos)<br />
aproape în totalitate celelalte materiale de construcie.<br />
Gardurile erau <strong>din</strong> nuiele împletite pe orizontal (cele mai multe), <strong>din</strong><br />
tarab sau blan (scânduri puse una lâng alta), i chiar <strong>din</strong> chirpici,<br />
<br />
96
Change language