Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Spre sfâritul secolului al XIX-lea, locuinele cele mai vechi erau
compuse de cele mai multe ori din dou piese: “sob 196 ” (încperea de
locuit) i încperea cu vatra, unde se pregtea hrana, denumit “ogeac” în
satele de rani: “casa câte dou sobi. La vatr, pe vrâjnic(est), pe lanuri
s-a pus cldarea, s-a aninat(atârnat), apoi s-a fcut pâinea în vatr, muma
mea când am fost mici, fcea mlai, c atunci nu s-a mi mâncat pâine, ma
mlai. Încint, face focu-n vatr,
face mult, mult, mult i pune
vrânicu deasupra i pe urm când
s-ncint desupra bine vatra, in
jos ea trage focu i mtur, mtur
bine i pune mlaiu. i desupra
pune vrânicu c e fcut aa, are un
Foto 33 Soba/camera de dormit a
babei Petria, 91 ani, sat Luchia
94
la de rdicat, i deasupra puni
crbuni, de vrânic. i-l lai. Tu
acuma cu o lopeâc, ceva, rceti
câta vrânicu. Vez cum e el,
frumos, s-a copt, îl cunoti când e copt, i pe urm iai vrânicu i scoî
mlaiu. A do margine fierbe oala. Oala a fost de pomânt. i o
astruci(acoperi), n-a fost atuncea ca acuma. i pân sara s-a pus cotaua,
faci coleaa(mmliga), frigi slnin, jumreî i gata cina”(N.S.).
În camera de dormit “în sob”, pe plafon, erau fixate culmi de lemn, pe
care se puneau hainele. Mai târziu, acestea au fost înlocuite cu belciuge de
fier.
Sub “ogeac”, de cele mai multe ori
se gsea “podrumul” (locul de
depozitare a produselor agroalimentare),
în “podrum s-a ânut ciuberele cu
carne”(P.S.), “ardovu” sau “îrdovu”
(butoaie mari) cu vin i rachiu, “putin
i ardov pentru comin”(B.C.). Unele
locuine, înainte de intrarea în cas,
aveau într-o parte tind, iar în partea
opus înc o camer, folosit ca
magazine de alimente.
Foto 34 Cas btrâneasc cu
tind, sat Slatina, Bor
Dup Cvijic casa era format din trei peise: marchiz, kua i soba sau
ultimele dou, întâlnindu-se exclusiv în satele aglomerate.
196 Soba-camer în limba sârb, termen preluat i de românii din regiune.