Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
„oborului”, în spatele casei râmânand loc pentru lucrarea pmântului,
semnându-se de obicei „crâmpei” (cartofi) i legume. Dac plaul era mic,
casa se construia pe lateral, de obicei în partea opus intrrii principale. În
funcie de aezarea casei de jur înprejurul curii, urmau anexele “leaurile”,
necesare oricrei gospodrii.
“Tucnaua 195 ” era cea mai important dup locuin. Format din dou
pri, desfurat pe vertical, era utilizat pentru adpostirea animalelor, (în
partea de jos) i a fânului, mai târziu i a “tulenilor” (cocenilor) pentru
hrana animalelor (în partea de sus).
În unele sate tucnaua era folosit doar pentru depozitarea furajelor,
pentru vite fiind construite “coerele”.
În alte sate, coerele erau folosite
pentru depozitarea porumbului.
Urmau “ptulele” sau “ambarele”
pentru porumb i grâu, “tot s-a fcut
mi nalt, s bat vântu, s usche,
ambar de grâu, a fost”(A.D.), în
prelungirea lor sau în faa acestora fiind
amenajat un spaiu pentru uneltele
necesare lucrrii pmântului, care de
obicei se fcea cu boii.
Mai erau anexele pentru porci i psri, denumite diferit în satele de
rani i munteni. Dac în satele de munteniungureni
porcii stau în “cocin”, iar psrile
în “cote” (erbanov), în satele de rani
denumirea este inversat: “coteul” este
pentru porci, iar “cocina” pentru psri. O
alt denumire întâlnit pentru locul unde se
ineau ginile este cea de “curitnic” sau
“curelnic”.
Foto 32 Cas btrâneasc
din erbanov
Foto 31 Ptul/ambar folosit
pentru cereale
Unele gospodrii mai aveau în “obor”
(curte) i fântân sau “cemea”. În prezent,
acestor anexe li se adaug garajele pentru
maini.
195 Termen folosit în toat regiunea
93