Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei pstrat în regiune, pân în a doua jumtate a secolului al XIX-lea 190 . Gospodriile din trecut, ca i cele actuale se caracterizeaz prin concentrarea lor în vatra satelor. Localizarea vetrelor nu difer mult de cea din trecut, în unele sate fiind totui semnalate schimbri de vatr: “da la noi s zâce c satu n-a fost aicea, da a fost în deal. Aici a fost tot pdure. Lumea care a venit aicea, a cistit(tiat) pdurile alea i s-a fcut sat. Ali Foto 24 Cas veche ipikovo cum s-a fcut sat: mijlocu lu sat a fost, unde a fost primariu, a fost iaca aicia di la noi din vale, s zâce la fântâna mare, naci ea a fost pi lâng izvor. Al nostru cotun a fost vreo 500 de m, aicea-n vale, iast o fântân mare, frumoas, a fost, ali acu nu e lume, nu-i nimica, satu-i pust”(B.N.- Cesljeva Bara). În funcie de condiiile locale (poduri întinse de terase sau linii de izvoare în lungul zonelor de contact), satele din regiune prezint fie form poligonal neregulat, fie alungit prin înlnuirea lor pe kilometri întregi. Tipologia locuinelor. Dup tipologia lui Cvijic, casele fac parte Foto 26 Cas veche renovat, sat Metovnica (Metonia) Foto 25 Casa veche cu podrum, a lui Cucuvic Branislav (a lu Ioni) din ipikovo (ipicova) din tipul morav, la 1918, el gsind mai ales pe vile râurilor Pek, Dunre i Timoc i case moderne alturi de cele tradiionale. Tipul morav de cas se caracteriza prin casa masiv, ptrat, construit din lemne sau tugl 190 National Museum Zajear, (2011), Collecions and Exhibition, Zajear, p. 39-40. 90
IoneliaToarc (crmid) fr “finisaje”, acoperit cu crmid (igl). Era caracteristic vatra din lemn, de mari dimensiuni. De asemenea, în satele care erau situate în apropierea pdurilor, pân în secolul al XIX-lea, casele erau construite în întregime din lemn, cadru fiind construit cu lemne uoare i flexibile, iar pereii umplui cu materiale corespunztoare. Defriarea pdurilor a dus la dispariia acestui tip de case. Foto 27 Case moderne, construite lâng case vechi, sat Porodin Majoritatea caselor vechi aveau temelia construit din piatr, iar partea de sus construit din bârne i scânduri de lemn i câte o fereastr “penger 191 ” mic la fiecare încpere. Ele erau acoperite (cutrupite) cu “crmid” 192 (este de fapt o inversare de termini, denumirea de crmid fiind dat de fapt iglei, crmida propriu zis, fiind denumit la românii din 191 Termen turcesc pentru fereastr, folosit în anumite sate: erbanovac, Porodin etc... 192 cramida, este denumirea dat iglei, igla fiind numit de românii din estul Serbiei, tugl. Foto 28 Planul unei gospodrii din Porodin: ptulul/ambarul lipit de magazie (st.), tucnaua (în spate), casa (dr.), cocina i coteul (în spatele casei) 91 Foto 29 Organizare gospodrie, sat Voluia
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67 and 68: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
- Page 69 and 70: IoneliaToarc ipoteza autohtoniei mu
- Page 71 and 72: IoneliaToarc mijlocul secolului al
- Page 73 and 74: IoneliaToarc V. AEZRILE UMANE Împr
- Page 75 and 76: IoneliaToarc ATESTAREA DOCUMENTAR
- Page 77 and 78: IoneliaToarc (Duboane), Tchokonjatz
- Page 79 and 80: IoneliaToarc AEZRILE RURALE Tipolo
- Page 81 and 82: IoneliaToarc cu important componen
- Page 83 and 84: IoneliaToarc Satul Brte (Braevac),
- Page 85 and 86: IoneliaToarc uneori specifice doar
- Page 87 and 88: IoneliaToarc fie o mahala româneas
- Page 89 and 90: IoneliaToarc încoace, de acui bise
- Page 91: IoneliaToarc mic, se practic paza c
- Page 95 and 96: IoneliaToarc „oborului”, în sp
- Page 97 and 98: IoneliaToarc Dup C. Constante, la
- Page 99 and 100: IoneliaToarc crmid sau piatr. Mai n
- Page 101 and 102: IoneliaToarc De cele mai multe ori,
- Page 103 and 104: IoneliaToarc Cimitirul satului Criv
- Page 105 and 106: IoneliaToarc slujba religioas. Locu
- Page 108: IoneliaToarc BOLJEVAC 1. BAEVICA BA
- Page 112: IoneliaToarc 24 TOTAL 6 OP. JAGODIN
- Page 116: IoneliaToarc 8. LESKOVO LESCOVA 516
- Page 120: IoneliaToarc 11. PETROVAC PETRO (ME
- Page 124: IoneliaToarc 2. KOETIN COCETINU 611
- Page 127 and 128: IoneliaToarc Toponimele zonei au la
- Page 129 and 130: IoneliaToarc rzboi" 223 . Ca aezare
- Page 131 and 132: IoneliaToarc stpânire sârbeasc re
- Page 133 and 134: IoneliaToarc Peste primul strat etn
- Page 135 and 136: IoneliaToarc La începutul sec. XVI
- Page 137 and 138: IoneliaToarc activiti legate de dom
- Page 139 and 140: IoneliaToarc toponimicul slav nefii
- Page 141 and 142: IoneliaToarc s-au dus în Banat. Na
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
pstrat în regiune, pân în a doua jumtate a secolului al XIX-lea 190 .<br />
Gospodriile <strong>din</strong> trecut, ca i cele actuale se caracterizeaz prin<br />
concentrarea lor în vatra satelor. Localizarea vetrelor nu difer mult de cea<br />
<strong>din</strong> trecut, în unele sate fiind totui semnalate schimbri de vatr: “da la noi<br />
s zâce c satu n-a fost aicea, da a fost în deal. Aici a fost tot pdure.<br />
Lumea care a venit aicea, a cistit(tiat) pdurile alea i s-a fcut sat. Ali<br />
Foto 24 Cas veche ipikovo<br />
cum s-a fcut sat: mijlocu lu sat a fost, unde a fost primariu, a fost iaca<br />
aicia di la noi <strong>din</strong> vale, s zâce la fântâna mare, naci ea a fost pi lâng<br />
izvor. Al nostru cotun a fost vreo 500 de m, aicea-n vale, iast o fântân<br />
mare, frumoas, a fost, ali acu nu e lume, nu-i nimica, satu-i pust”(B.N.-<br />
Cesljeva Bara).<br />
În funcie de condiiile locale<br />
(poduri întinse de terase sau linii de<br />
izvoare în lungul zonelor de contact),<br />
satele <strong>din</strong> regiune prezint fie form<br />
poligonal neregulat, fie alungit prin<br />
înlnuirea lor pe kilometri întregi.<br />
Tipologia locuinelor. Dup<br />
tipologia lui Cvijic, casele fac parte<br />
Foto 26 Cas veche renovat, sat<br />
Metovnica (Metonia)<br />
Foto 25 Casa veche cu podrum, a<br />
lui Cucuvic Branislav (a lu Ioni)<br />
<strong>din</strong> ipikovo (ipicova)<br />
<strong>din</strong> tipul morav, la 1918, el gsind mai<br />
ales pe vile râurilor Pek, Dunre i<br />
Timoc i case moderne alturi de cele<br />
tradiionale. Tipul morav de cas se<br />
caracteriza prin casa masiv, ptrat, construit <strong>din</strong> lemne sau tugl<br />
<br />
190 National Museum Zajear, (2011), Collecions and Exhibition, Zajear, p. 39-40.<br />
<br />
90