Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
mic, se practic paza cu rândul, în funcie de numrul de animale pe care le
are fiecare familie. Activitatea de îngrijire i folosire în comun a oilor, de
ctre mai multe gospodrii, poart în regiune i în prezent numele de
“bcie”.
Prerile sunt împrite în privina provenienei acestui obicei.
Geograful sârb Cviji constat înc din 1918, c în zonele în care creterea
animalelor s-a diminuat ca importan, ranii se grupeaz i “in oile cu un
cioban comun. Ei fac la comun brânza i laptele” 188 , el considerând c
aceast instituie a “beciei”, este de provenien sârbeasc.
Pe de alt parte, Zecevic la 1970, amintind de obiceiul “batchija” 189 , nu
d nici o origine a obiceiului, el afirmând c nu exist nici o diferen în
organizarea creterii animalelor între grupurile entice care triesc în aceleai
condiii geografice i economice, diferene existând doar între satele de
câmpie i cele de la poalele munilor, indiferent de originea populaiei
respective.
Totodat i românii din satele de munteni-ungureni îi revenic
obiceiul, aducând ca argument faptul c sunt singurii pstrtori ai
ritualurilor legate de obiceiul bciei (ritualuri descrise în capitolul legat de
Obiceiuri calendaristice).
GOSPODRIA TRADIIONAL I MODERN. i în regiunea
Serbiei estice, aezrile au evoluat, ca peste tot, de la cele primitive i
provizorii, pân la structuri arhitecturale dezvoltate.
Ca form iniial de locuire,
sunt menionate bordeiele, aezri
primitive, pe jumtate îngropate în
pmânt. Le întâlnim în memoria
celor mai vârstnici localnici,
existena acestora fiind confirmat
atât de etnografii sârbi sub numele
de “burdelj”, cât i de toponimele
din teritoriu, pân nu demult numele
satului Ljubicevac fiind Bordei
(Bordelj).
Acest tip de construcii s-a
Foto 23 Gospodrii concentrate în
vatra satului
188 Jovan Cvijic, op.cit., p. 182.
189 S. Zecevic, op.cit., p. 38.
89