Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
încoace, de acui biseric, de acolo a scos piatra, a lucrat, i aicia a fcut
raia, ala e fcut înainte la 500 de ani”(M.M.).
Despre denumirea satului Šerbanovac (erbanov), locuitorii cred c
vine de la numele de cerbi. În grai local, cerbilor li se spune erbi, satul
fiind întemeiat se pare, pe locul unde
veneau cerbii s bea ap, acest loc
altdat acoperit de pduri, fiind
strbtut de un râu cu ape calde,
termale. Legenda pare s fie
adevrat, prin prisma faptului c
acest râu cu ape calde curge i astzi
prin centrul satului, unde localnicii au
amenajat dou bazine. Unul este
destinat bii publice, iar altul amenajat
pentru splarea hainelor, mai ales pe
timp de iarn, apa fiind foarte cald.
Altor sate li s-au dat nume dup
personaliti importante din istoria
Serbiei: Mihailovac, Milutinovac,
Foto 19 Bazin amenajat pentru
apele termale din satul
erbanovac, unde localnicii spal
rufele
Dusanovac, Alexandrovac; alte aezri se pare c îi trag numele de la
animale: Carb-Carbulovo, Vidra-Vidrovac, Corbu-Corbova; Brestovac ar
proveni de la un loc cu ulmi-brest în limba sârb; numele satului Kriveli
poate s fie din limba latin:gribelius-sit; Osnicea „numele satului nu s
tie de unde e. Zâc unii, c e din magari(mgari), în latin, osinus, asinus.
Mi întâni Osnicea e scris în popis(registre de recensmânt). Turcii când
a scris lumea i s-a zâs Asnici, Asnice” (F.P.). Numele satului Rešanac –
poate proveni de loc cu mult secar, “ei (sârbii) îi zâc c-a fost mult scarrajen,
sârbete, aici a fost Stigu, mi mare câmp, mi mult s-a pus scar.
Noi zâcem românete Raanu”(A.D.).
Studiul satelor, al vechimii lor, al numrului i originii locuitorilor, dei
bazat pe un material documentar insuficient, ca i realitile geografice, au
darul, în primul rând, s confirme adevrul, care se degaj în mod firesc din
capitolul istoric: vechimea elementului românesc dintre Timoc i Morava.
87