Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Boljevac, în diverse localiti, ca Brestovac, Podgorac, Krivelj etc.); din
Oltenia i Muntenia românii din localitile actualelor opštine Kladovo,
Negotin i Zajecar; originari din Basarabia, dup surse istorice înc din
secolul XVIII - XIX, exist în satele Podgorac (opština Boljevac), în
localiti din opština Majdanpek sau chiar în unele la vest de Morava
(Suvaja, opština Varvarin) 169 .
De asemenea, etnonimul de ungurean este legat de o posibil origine a
locuitorilor din regiune, din arealul Banatului i Transilvaniei i cel de ran
pentru cei venii din “ar” (ara Româneasc), mai precis din Oltenia i
Muntenia.
Fenomenul migraiei este cunoscut i de la sud la nord. Românii dintre
Morava i Vidin treceau Dunrea înot în ara Româneasc din diferite
motive, acest fapt artând pe deplin caracterul fluctuant al populaiei
româneti de pe ambele maluri ale Dunrii. Fenomenul migraiei se
oglindete i prin numeroase dublete folosite de o parte i de alta a fluviului:
Orevia (Banat), are dublet în Mehedini i Urovia în Craina; Corbova,
Craina – dublet în dou sate din Dolj; Vârbia/Craina – Vârbia i
Vârbicioara/Dolj; muntele Râtanu/Craina-Irtanu/Mehedini, Vratna/Craina
– Vrata/Mehedini.
Unii trec Dunrea înotând i se stabilesc în Ostrovu Corbului 170 . În
1833, zeci de familii trec în Oltenia i Banat din cauza epidemiei de cium.
Atestarea satelor româneti. Regiunea dintre Timoc i Morava, este
un areal compact de localiti româneti formând majoritatea de facto în mai
multe opštine. Identitatea român este mai slab exprimat fiind substituit
oficial prin cea de vlasi (vlahi), iar majoritatea declarându-se chiar sârbi.
În prezent tendina este de cretere a numrului celora care se consider
români, procesele de renatere naional fiind foarte active în ultima vreme.
În ceea ce privete chestiunea vechimii românilor în aceast regiune,
exist mai multe opinii.
Aa cum se arat în capitolul de toponimie, înc din secolul al XII-lea
se atest existena localitilor româneti, inclusiv antroponimia din
diversele documente indicând caracterul etnic românesc al populaiei. O
serie de localiti de munte i deal sunt considerate ca fiind foarte vechi,
necunoscându-se anul înfiinrii lor i neexistând vreo legend despre
originea din alte pri. Identificarea unor tradiii i obiceiuri foarte vechi,
169 Dorin Lozovanu, op. cit., p. 62.
170 T. Bulat, (1925), Un caz interesant de migraiune în Oltenia, în “Arhivele Olteniei”,
noiembrie-decembrie, p. 417.
82