Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
i numrul locuitorilor, din surse oficiale, deoarece conform
recensmântului pe localiti din 2002, acest sat nu exist, el nefiind
înregistrat. Din pcate nu am putut obine mai multe informaii nici de la
locuitorii satului, pentru în numele lor nu vorbete decât eful lor, acesta
fiind plecat din localitate. Singurul lucru constatat a fost faptul c în locul
unui sat ignesc tradiional, am avut surpriza s gsesc un sat format din
case moderne, construite în ultimii ani, satul fiind aproape pustiu, cu cei mai
muli locuitori plecai în strintate.
Nici în studiul fcut de Centrul de Cercetri Etnice 165 nu se specific
numele aezrilor în care locuiesc etnicii igani, identificarea acestora
fcându-se numai la nivel de judee. În cele patru judee care se suprapun
peste arealul studiat, exist 54 de aezri (în Branicevo-34, Pomoravie-9,
Bor-7 i Zaiecar-4), în care etnia rom (peste 15 familii sau mai mult de 100
de persoane în fiecare sat), convieuiete alturi de alte etnii, fr a se da un
numr exact de persoane.
Pe lâng satele cu etnici majoritari fie sârbi, români sau igani, de-a
lungul timpului, între oraele Zajecar i Negotin, pe partea dreapt a râului
Timoc, s-a fcut referire la existena mai multor sate bulgreti. A fost îns
o confuzie, voit sau nu, în realitate fiind vorba despre cele opt sate cu
populaie majoritar româneasc i un singur sat cu populaie majoritar
bulgreasc, ce fceau parte din teritoriile obinute dup primul rzboi
balcanic de ctre Bulgaria i pe care aceasta a fost forat s le cedeze
Serbiei dup 1919 166 .
Cele opt sate cu populaie româneasc: Coilova (Kojilovo), Zlocutea
(Zlocue), Târnomania, picova (Šipkovo), Mlaua (Mali Jasonovac),
Isânov (Veliki Iasenovac), Grscov (Gradskovo), Alova (Halovo), sunt
recunoscute în teritoriu, de ctre locuitorii satelor vecine, ca sate de români,
pstrându-se totui termenul generic de “sate bugreti”, deoarece în
contiina local este înrdcinat ideea c aceste sate au intrat în
componena statului sârb, din cadrul Bulgariei, de unde i denumirea
respectiv, neavând îns nici o legtur cu structura etnic a satelor în
cauz.
În 1922, toi locuitorii acestor sate au primit cetenia sârbeasc, fiind
obligai s renune la cea bulgreasc.
165 Jaki Božidar, Baši Goran, (30 decembrie 2002), Romany settlements, livind
conditions and possibilities of integration of the roma in Serbia, Belgrad, p. 9-12.
166 Conform Tratatului de Pace între Puterile Aliate i Bulgaria, Protocolul i Declaraia
fiind semnate la Neuilly-sur-Seine, 27 Noiembrie 1919.
80