Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
I. ISTORICUL CERCETRILOR Obiectul lucrrii îl reprezint spaiul geografic din estul Serbiei, spaiu cuprins între râurile Timoc, Morava i fluviul Dunrea, studiat sub mai multe aspecte: istoric, demografic, aezri umane, etnografic, cultural. Informaii legate de arealul din rsritul Serbiei, numit generic Craina Serbiei sau Valea Timocului sunt sumare, regiunea fiind, de-a lungul timpului, de cele mai multe ori, consemnat doar accidental de numeroi învai i cltori. Se remarc totui, studiile ce trateaz comunitatea româneasc din aceast zon, majoritatea lucrrilor elaborate care privesc acest spaiu geografic, fcând referire la românii/vlahii din regiune i in mai mult de domeniul istoriei, etnografiei, culturii populare i geopoliticii. Spaiul geografic moravo-timocean nu a fost analizat în detaliu din punct de vedere al geografiei umane pân în momentul actual, analizele realizate având un caracter general în cadrul lucrrilor de mare ansamblu, în care se fac referiri i la acest areal, precum i în lucrrile care trateaz doar anumite fragmente, cu accent pe comunitatea româneasc de aici. Cele mai multe din materialele consultate nu ofer studii consistente despre acest spaiu geografic. Informaii referitoare la acest areal, apar în studiile unor cercettori germani, italieni, francezi, englezi, bulgari, rui i sârbi: F. Kanitz, G. Weigand, Ioszef Szabo, G. Lejan, E. Picot, St. Romansky, T. Georgevici, B. Karic, I. Cvijici, C. Jirecek. Prezena elementului etnic românesc între Dunre, Timoc i Morava este confirmat i în hrile întocmite de geograful A.F. Marsigli (1696), Mackenzie G. Muir si Irby A.P. Map of the south Slavonic countries (1867), Lejean Guillaume Carte etnografique de la Turquie d’Europe et des etats vassaux autonomies (1869), H. Kiepert în Volker und Sprachen Karte vor Osterreich und die unter Donaulandern (1869), Florinschy I.D. în Harta etnografic a slavismului apusean (1911), Scarlat Demetrescu, A.D. Atanasiu, Ed. Borcea Carte etnografique des regions habituées par les Roumains et des colonies etrangeres qui s’y trouvent (1919), (vezi anexe). Aspecte de geografie istoric, ce vizeaz evoluia arealului studiat de-a lungul istoriei, precum i originea i permanena elementului românesc din zon pe mai multe perioade istorice, se regsesc în lucrri cu referiri la spaii 7
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei geografice, de cele mai multe ori, ample, avându-i ca autori pe Karic V. Srbija (1887), Gravier Gustave Les frontieres historiques de la Serbie (1919), Ion di la Vidin Românii din Tribalia (1990), Drgan Iosif Constantin Istoria românilor (1994), Zbuchea Gheorghe i Stelian Brezeanu Românii de la sud de Dunre, documente, Arhivele Naionale ale României (1997), Zbuchea Gh. O istorie a românilor din Peninsula Balcanic secolul XVIII-XX (1999), Constantinescu N.A. Chestiunea Timocean (2000), Zbuchea Gh i Dobre C. Românii timoceni (2005), Dobrescu I.F., Dobrescu N.L. Românii din Serbia (2005), Dolha V. Totul despre românii din Timoc (2007), Copcea Florian Istoriografia românilor din Serbia de sud-est (2008), Draghia, Konstandinovic-Traian Românii din nord-estul Serbiei între anii 1804-1948 (2008). Observaii lingvistice i etnografice regsim în lucrrile lui F. Kanitz Serbien (1868), Die Rumanische Dialekte der kleinen Walachei, Serbien und Bulgariens a lui Gustav Weigand (1900), în lucrarea Printre românii notri (1905), a etnografului sârb Tihomir Georgevic, care este unul dintre primele jurnale de teren din istoria etnografiei sârbesti. i etnograful bulgar St. Romansky viziteaz în anul 1916 aproape toate satele româneti din zon, studiaz etnografia acestui inut, adun date etnografice i culege poezii populare i alte texte folclorice incluse în lucrarea Românii dintre Timoc i Morava (1926). Primele însemnri despre folclorul românilor din acest areal apar înc din secolul al XIX-lea i sunt fcute de cercettorul sârb Vuk Karadic, de Emile Picot Chants populaires des Roumains de Serbie (1889), C. Cosmescu Poezii populare de la românii din Serbia în „Convorbiri literare, anul XXXIII, nr. 9, de geograful George Vâlsan i lingvistul George Giuglea, care public împreun o culegere de de literatur popular Dela românii din Serbia (1913). Ovid Densuianu, I.A. Candrea si Th. Sperantia, la 1908, în Graiul nostru, public folclor din sudul Cazanelor Dunrii. Dup al doilea rzboi mondial, cele mai importante lucrri aparin lingvitilor de la Cluj, Emil Petrovici Note de folklor dela românii din Valea Mlavei (1942) i Ion Ptru Folklor dela românii din Sârbia (1942). În 1967, Cristea Sandu Timoc public o bogat colecie de peste 500 de texte, în culegerea Cântece btrâneti i doine. Dup 1989 cercetri sunt fcute în special de ctre lingviti. Prof. dr. Otilia Hedean efectueaz o serie de anchete de teren în Serbia, în urma crora public numeroase articole i studii cu privire la aspectele etnografice, folclorice dar i identitare ale comunitii româneti din spaiul moravo-timocean. 8
- Page 2 and 3: IoneliaToarc Comunitatearomâneas
- Page 4 and 5: IoneliaToarc CUPRINS ARGUMENT .....
- Page 6 and 7: IoneliaToarc ARGUMENT Motto: “S n
- Page 10 and 11: IoneliaToarc Petru Neiescu, Eugen B
- Page 12 and 13: II. CADRUL NATURAL Cadrul natural a
- Page 14 and 15: IoneliaToarc Poziia geografic i lim
- Page 16 and 17: IoneliaToarc Munii Beljanica (Belja
- Page 18 and 19: IoneliaToarc la confluena cu Dunrea
- Page 20 and 21: IoneliaToarc Premisele geografice d
- Page 22 and 23: IoneliaToarc anii 2003 - 2006, Serb
- Page 24 and 25: IoneliaToarc Moesiei, cronicarul gr
- Page 26 and 27: IoneliaToarc important pentru terit
- Page 28 and 29: IoneliaToarc Iancu de Hunedoara va
- Page 30 and 31: IoneliaToarc despre Mnstiria este l
- Page 32 and 33: IoneliaToarc nahia ârna Reca, mnst
- Page 34 and 35: IoneliaToarc (ambasadorului rus), s
- Page 36 and 37: IoneliaToarc Înainte de cucerirea
- Page 38 and 39: IoneliaToarc e. Aici e valea Timocu
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
I. ISTORICUL CERCETRILOR<br />
Obiectul lucrrii îl reprezint spaiul geografic <strong>din</strong> <strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong>, spaiu<br />
cuprins între râurile Timoc, Morava i fluviul Dunrea, <strong>studia</strong>t sub mai<br />
multe aspecte: istoric, demografic, aezri umane, etnografic, cultural.<br />
Informaii legate de arealul <strong>din</strong> rsritul <strong>Serbiei</strong>, numit generic Craina<br />
<strong>Serbiei</strong> sau Valea Timocului sunt sumare, regiunea fiind, de-a lungul<br />
timpului, de cele mai multe ori, consemnat doar accidental de numeroi<br />
învai i cltori.<br />
Se remarc totui, studiile ce trateaz comunitatea româneasc <strong>din</strong><br />
aceast zon, majoritatea lucrrilor elaborate care privesc acest spaiu<br />
geografic, fcând referire la românii/vlahii <strong>din</strong> regiune i in mai mult de<br />
domeniul istoriei, etnografiei, culturii populare i geopoliticii.<br />
Spaiul geografic moravo-timocean nu a fost analizat în detaliu <strong>din</strong><br />
punct de vedere al geografiei umane pân în momentul actual, analizele<br />
realizate având un caracter general în cadrul lucrrilor de mare ansamblu, în<br />
care se fac referiri i la acest areal, precum i în lucrrile care trateaz doar<br />
anumite fragmente, cu accent pe comunitatea româneasc de aici.<br />
Cele mai multe <strong>din</strong> materialele consultate nu ofer studii consistente<br />
despre acest spaiu geografic. Informaii referitoare la acest areal, apar în<br />
studiile unor cercettori germani, italieni, francezi, englezi, bulgari, rui i<br />
sârbi: F. Kanitz, G. Weigand, Ioszef Szabo, G. Lejan, E. Picot, St.<br />
Romansky, T. Georgevici, B. Karic, I. Cvijici, C. Jirecek.<br />
Prezena elementului etnic românesc între Dunre, Timoc i Morava<br />
este confirmat i în hrile întocmite de geograful A.F. Marsigli (1696),<br />
Mackenzie G. Muir si Irby A.P. Map of the south Slavonic countries (1867),<br />
Lejean Guillaume Carte etnografique de la Turquie d’Europe et des etats<br />
vassaux autonomies (1869), H. Kiepert în Volker und Sprachen Karte vor<br />
Osterreich und die unter Donaulandern (1869), Florinschy I.D. în Harta<br />
etnografic a slavismului apusean (1911), Scarlat Demetrescu, A.D.<br />
Atanasiu, Ed. Borcea Carte etnografique des regions habituées par les<br />
Roumains et des colonies etrangeres qui s’y trouvent (1919), (vezi anexe).<br />
Aspecte de geografie istoric, ce vizeaz evoluia arealului <strong>studia</strong>t de-a<br />
lungul istoriei, precum i originea i permanena elementului românesc <strong>din</strong><br />
zon pe mai multe perioade istorice, se regsesc în lucrri cu referiri la spaii<br />
<br />
7
Change language