Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
(Duboane), Tchokonjatz (okonjar), Zaichar (Zajear), Grljan,
Osnitz(Osni), Podgoratz(Podgorac), Zvesdan, Nikolitchevo, Hamzigrad,
Metovnitza, Slatina, Ostrel, Brestovatz, Bor, Krivel(Krivelj),
Boutchen(Buje), Schagubitza(Žagubica), Bolievatz(Boljevac),
Dobropoli(Dobropolje), Gurgussovatz, Valiakom(Valeaconje), Lukovo,
Jidel(Židilje), Krupaia, Trojanje, Busur, Burovatz, Bobova, Vitejevo,
Porodin, Tchestobroditza (estobrodica), Lapuschnik, Krepolin,
Jdrlo(Ždrelo), Milanovatz(Donji Milanovac), Debelilug, Maidanpek,
Boletin, Duboka, Mirievo, Dvorisch(Dvorište), Kisilevo,
Gradischte(Gradište), Dobra, Golubatz(Golubac), Pojarevatz,
Kostolatz(Kostolac), Rama(Ram), Tchourakovo(Giurakovo).
Harta lui L.N.Maicov, “Harta etnografic a regiunii estice a
Principatului Serbiei” (1873), scoate i ea la rândul su în eviden o serie
de localiti: Dubravica, Petka, Kostolac, Drmo, Zaton, Popovi, Poljana,
Mal. Crnie, Veliko Crnie, Tribrode, Rabrovo, Mustapi, Ponikva,
Cašljeva Bara, Tumane, Rakova Bara, Turia, Bukovce, Kobilje, Kladurovo,
Orljevo, Dobra, Boljetin, Milanovac-Donji, Meljnica, Dubokica, Setonye,
Roanda, Medvjedja, Isakovo, Bigrenica, Krupaya, Vlaško, Srbska, uprija,
Giurakovo, Topolovnik, Kusiljevo, Dobro polje, Zlot, Osni, Šarbanovac,
Lasovo, Baevica, Nikulievo, Grljan, Prlita, Vražogranica, Oštrelj, Buje,
Krivelj, Salaš, Gornjani, Crnajka, Vratna, Tekya, Petrovo Selo, Sin,
Kladušnica, Podvrska, Brloga, Gegerac, Kostol, Korbovo, Vajuga, Bordelj,
Jabukovac, Dupljane, Karbulovo, Radujevac, Negotin, Mokranje,
Kobišnica, Zlokua, okonjar.
În harta întocmit de prof. Weigand în 1900, aprut în Linguistiescher
Atlas, “Volkerkarte des rumanischen sprachgebietes–Harta etnic a
arealului lingvistic românesc“, apar numeroase localiti în care elementul
românesc este majoritar: Urovita, Klokocevac, Plavna, Kobisnica,
Radujevac, Bukovice, Jasikovo, Duboane, Topla, Bue, Tanda, Crnajka,
Miro, Vlaole, Gorniani, Krivelj, Debeli Lug, Dâlboca, Dobra, Kuajna,
Cerevica, Kaono, eremosnik, Ždrelo, Sena.
Chiar dac forma denumirii aezrilor a fost schimbat adesea, datorit
transcrierii adaptate la grafia statului respectiv, hrile din secolul al XVIIIlea
au pstrat numele iniial al localitilor, dat de ctre localnici.
Ion di la Vidin în “Harta Tribaliei”, trece localitile din arealul
moravo-timocean, cu numele românesc, aa cum era pronunat de locuitori,
unele localiti trecându-le chiar cu denumirea din perioada roman: Castelu
(în prezent Costol), Grdite, Podu Lung (Pozarevac), Golumbei (Golubac),
Melania (satul nu mai exist), Pincum, Adâncata, Lenia, Cuclova,
75