Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Confuziile sunt date în principal de colonizrile din secolul al XVIIIlea
cu elemente româneti din nordul Dunrii ce au împrosptat ptura
autohton româneasc, dar i de stpânirile vremelnice asupra acestui
teritoriu.
Degradarea vieii economice la sate prin scderea progresiv-accentuat
a veniturilor realizate din activitile economice tradiionale, au dus în
ultimii 30 de ani, la o depopulare masiv a regiunilor rurale. Printre
motivele depopulrii constatate pe parcursul cercetrii o constituie i sporul
natural negativ înregistrat în ultima perioad, dar pe de alt parte i o
migraie masiv a populaiei din regiunea studiat spre statele vest europene
începând cu anii 60 ai secolul al XX-lea. Satele au fost practic depopulate,
dei majoritatea locuitorilor au rmas în evidena statistic a statului sârb.
Multe dintre localitile rurale au pân la 80 % populaie migrat ca for de
munc în Austria, Germania, Frana, Elveia etc. prezena la locul de batin
fiind ocazional i mai mult în timpul verii.
Se constat regretul la majoritatea btrânilor satelor, acetia fiind
convini de faptul c dezrdcinarea va atrage dup sine dispariia identitii
de neam. În Ciljeva Bara, erau locuite majoritatea caselor, acum sunt “nu
mai mult de 750 de case, cred poate i mi puâne. A fost vreodat 1000 i
4000 de persoane. Da multe ci s-au prsît, muli în strintate s-au
dus”(B.N.), iar în “Osnicea sînt la vreo 480 de ci, da lumea moare, s
stâng, i inerii pleac, înc rumânii mi rmân, da sârbii a golit satele”
(F.P.).
70