Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei ranii. Se înregistreaz îns, o tranziie treptat dialectal i etnografic între cele dou grupuri. În urma cercetrilor, s-a constatat o suprapunere a denumirilor de munteni/ungureni, desemnând în fapt aceeai populaie româneasc. Iniial, numele folosit chiar de locuitori, era cel de munteni sau muneni, adic oamenii muntelui, apelativul fiind dat de configuraia reliefului, dar i de ocupaia de baz a locuitorilor (pstoritul), cu impact i asupra aspectelor etnografice i etnopsihologice locale. Peste prima denumire s-a suprapus în timp, termenul de ungureni sau ingurieni 146 , existând dou teorii cu privire la originea acestuia. O prim teorie emis de G. Giuglea i preluat de mai muli cercettori români, susine faptul c apelativul de ungureni apare ca urmare a situaiei politice din secolul al XIV-lea, fiind o reminiscen a dominaiilor ungare i austriece, care s-au extins în spaiul moravo-timocean în dou rânduri, pe o durat de mai bine de un secol. O a doua teorie susine proveniena termenului de la imigraia elementelor româneti din Banat în secolul al XVIII-lea. Aceast teorie este agreat i susinut mai ales de cercettorii sârbi, care consider c întreaga populaie româneasc din estul Serbiei, poart numele de ungureni, dar venii fiind din Ungaria. Ei fac în felul acesta o confuzie voit sau nu, între Banatul aflat la acea dat sub dominaie ungureasc, i statul modern Ungaria. Chiar dac termenul de ungureni s-a generalizat pentru întreg spaiu cuprins între râurile Pec i Morava, fiind denumirea cea mai cunoscut în studiile actuale de profil, la nivel local exist îns diferenieri. i în prezent, în zona central, între rîurile Pec i Pore, întâlnim vechea ptur de moravo-timoceni (Constantinescu 2000: 46; Paun es Durlic 2010: 9) mai mult cu denumirea de munteni, sau munteni-ungureni, fiind numele folosit frecvent în teritoriu de ctre localnici. Acest fapt este constatat i de E. Picot, înc din 1889, când emite 146 N.A.Constantinescu, op. cit., p. 31. Foto 11 Ansamblu folcloric din Bogovina 66
IoneliaToarc ipoteza autohtoniei muntenilor, dat fiind faptul c românii de la "Porecica nu cunosc, se pare, nici una din cele dou numiri (ungureni i rani, n.m.); la ei (munteni n.m.) nu exist nici o tradiie care s-i lege de Valahia sau de Ungaria” (Constantinescu 2000: 31). În teritoriu, frecvena denumirii de muntean scade de la râul Pec înspre valea Moravei, fiind înlocuit treptat cu cea de ungurean. Limita dintre satele de români ungureni i rani este dat aproximativ de Munii Miroci, Deli Jovan, continuându-se apoi pân la sud de Zajecar. Puinele surse lingvistice arat c acetia vorbesc un grai care reprezint continuarea direct a subdialectului bnean. I. Ptru, în 1942 face o succint descriere a idiomului vorbit: “în localitile cu graiu bnean, în loc de t, d (urmate de e, i) se rostete , d, iar în loc de , (ce, ge), ,”. (Ptru, 1942: 331). În privina subdialectului bnean, etnolingvista sârb Biljana Sikimic, gsete diferene între graiurile din vest (satele Dubocka, Kladurovo) i satele din est (Metovnica), graiul din satul Zlot deosebindu-se pe de alt parte i de unele i de altele (Sikimic 2005 a: 149-150). Românii munteni-ungureni din Serbia, prezint i o serie de particulariti etnografice cum ar fi specificul portului tradiional, bine pstrat, cu elemente arhaice româneti, elementul simbol fiind cciula tipic lor, numit „clb”, sau “clb”, fcut dintr-o singur piele de oaie, i care nu se mai întâlnete nicieri; tradiii i obiceiuri, deseori precretine, pe care le-am detaliat în capitolul legat de viaa spiritual; folclorul este un alt element ce completeaz specificul românilor ungureni. ranii/mrginiii se întâlnesc într-un numr mult mai mic, în inutul Klju (Cheia) i Negotinska Krajna, fiind concentrai în opštinile Kladovo, Negotin i Zajecar. Graiul ranilor este foarte apropiat de subdialectul muntean al limbii române, fiind o variant a graiului oltean, în unele zone cu interferene i oarecare specific timocean. În lucrarea Foklor dela românii din Serbia, I. Ptru afirma c în “Craina se vorbete graiu foarte apropiat de cel din partea apusean a Olteniei”, el venind i cu precizarea c în “localitile care in de graiul oltenesc, , se rostesc ca în limba literar (ce, ge) dar t,d (urmate de e,i) devin , ca în vestul Olteniei i prin Transilvania” (Ptru 1942: 331). ranii formeaz o continuitate cu românii olteni din regiunile vecine ale României (judeele Mehedini i Dolj), aspectele etnografice i folclorice fiind o combinaie de elemente specifice olteneti cu unele caracteristice românilor timoceni. 67
- Page 18 and 19: IoneliaToarc la confluena cu Dunrea
- Page 20 and 21: IoneliaToarc Premisele geografice d
- Page 22 and 23: IoneliaToarc anii 2003 - 2006, Serb
- Page 24 and 25: IoneliaToarc Moesiei, cronicarul gr
- Page 26 and 27: IoneliaToarc important pentru terit
- Page 28 and 29: IoneliaToarc Iancu de Hunedoara va
- Page 30 and 31: IoneliaToarc despre Mnstiria este l
- Page 32 and 33: IoneliaToarc nahia ârna Reca, mnst
- Page 34 and 35: IoneliaToarc (ambasadorului rus), s
- Page 36 and 37: IoneliaToarc Înainte de cucerirea
- Page 38 and 39: IoneliaToarc e. Aici e valea Timocu
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
- Page 71 and 72: IoneliaToarc mijlocul secolului al
- Page 73 and 74: IoneliaToarc V. AEZRILE UMANE Împr
- Page 75 and 76: IoneliaToarc ATESTAREA DOCUMENTAR
- Page 77 and 78: IoneliaToarc (Duboane), Tchokonjatz
- Page 79 and 80: IoneliaToarc AEZRILE RURALE Tipolo
- Page 81 and 82: IoneliaToarc cu important componen
- Page 83 and 84: IoneliaToarc Satul Brte (Braevac),
- Page 85 and 86: IoneliaToarc uneori specifice doar
- Page 87 and 88: IoneliaToarc fie o mahala româneas
- Page 89 and 90: IoneliaToarc încoace, de acui bise
- Page 91 and 92: IoneliaToarc mic, se practic paza c
- Page 93 and 94: IoneliaToarc (crmid) fr “finisaje
- Page 95 and 96: IoneliaToarc „oborului”, în sp
- Page 97 and 98: IoneliaToarc Dup C. Constante, la
- Page 99 and 100: IoneliaToarc crmid sau piatr. Mai n
- Page 101 and 102: IoneliaToarc De cele mai multe ori,
- Page 103 and 104: IoneliaToarc Cimitirul satului Criv
- Page 105 and 106: IoneliaToarc slujba religioas. Locu
- Page 108: IoneliaToarc BOLJEVAC 1. BAEVICA BA
- Page 112: IoneliaToarc 24 TOTAL 6 OP. JAGODIN
- Page 116: IoneliaToarc 8. LESKOVO LESCOVA 516
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
ranii. Se înregistreaz îns, o tranziie treptat dialectal i etnografic<br />
între cele dou grupuri.<br />
În urma cercetrilor, s-a constatat o suprapunere a denumirilor de<br />
munteni/ungureni, desemnând în fapt aceeai populaie româneasc. Iniial,<br />
numele folosit chiar de locuitori, era cel de munteni sau muneni, adic<br />
oamenii muntelui, apelativul fiind dat de configuraia reliefului, dar i de<br />
ocupaia de baz a locuitorilor (pstoritul), cu impact i asupra aspectelor<br />
etnografice i etnopsihologice locale.<br />
Peste prima denumire s-a suprapus în timp, termenul de ungureni sau<br />
ingurieni 146 , existând dou teorii cu privire la originea acestuia. O prim<br />
teorie emis de G. Giuglea i preluat de mai muli cercettori români,<br />
susine faptul c apelativul de ungureni apare ca urmare a situaiei politice<br />
<strong>din</strong> secolul al XIV-lea, fiind o reminiscen a dominaiilor ungare i<br />
austriece, care s-au extins în spaiul moravo-timocean în dou rânduri, pe o<br />
durat de mai bine de un secol.<br />
O a doua teorie susine proveniena termenului de la imigraia<br />
elementelor româneti <strong>din</strong> Banat în secolul al XVIII-lea. Aceast teorie este<br />
agreat i susinut mai ales de<br />
cercettorii sârbi, care consider c<br />
întreaga populaie româneasc <strong>din</strong><br />
<strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong>, poart numele de<br />
ungureni, dar venii fiind <strong>din</strong><br />
Ungaria. Ei fac în felul acesta o<br />
confuzie voit sau nu, între Banatul<br />
aflat la acea dat sub dominaie<br />
ungureasc, i statul modern<br />
Ungaria.<br />
Chiar dac termenul de ungureni<br />
s-a generalizat pentru întreg spaiu<br />
cuprins între râurile Pec i Morava,<br />
fiind denumirea cea mai cunoscut în studiile actuale de profil, la nivel local<br />
exist îns diferenieri. i în prezent, în zona central, între rîurile Pec i<br />
Pore, întâlnim vechea ptur de moravo-timoceni (Constantinescu 2000:<br />
46; Paun es Durlic 2010: 9) mai mult cu denumirea de munteni, sau<br />
munteni-ungureni, fiind numele folosit frecvent în teritoriu de ctre<br />
localnici. Acest fapt este constatat i de E. Picot, înc <strong>din</strong> 1889, când emite<br />
<br />
146 N.A.Constantinescu, op. cit., p. 31.<br />
Foto 11 Ansamblu folcloric <strong>din</strong><br />
Bogovina<br />
<br />
66