Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Dup cum s-a vzut din teoriile expuse, originea populaiei româneti
din arealul Timoc-Morava este una complex, pentru elucidarea realitilor
din teren fiind nevoie de cercetri interdisciplinare amnunite la nivel de
localiti.
GRUPURI ETNOGRAFICE I GRAIURI LOCALE
Românii din arealul moravo-timocean sunt în marea lor majoritate
bilingvi, vorbind atât limba român cât i limba sârb. Se constat îns
cazuri în care btrânii, mai ales din satele izolate de munte, nu tiu deloc
sârbete, pe când la generaia tânr exist tendina, tot mai frecvent de a
înva numai limba sârb. Sunt tot mai numeroase cazurile când prinii îi
doresc acest lucru, ei fiind cei care impun o anumit regul i în cas, aceea
de a comunica între aduli în limba român, iar cu copiii comunicarea s se
fac în limba sârb. Unele dintre motivele invocate de prini sunt dorina
de integrare a copiilor mai uor în colectivitate, fr a mai avea parte de
discriminri pe criteriu etnic din partea colegilor i a unor cadre didactice,
precum i îmbuntirea situaiei colare.
Drept urmare, folosirea intensiv a limbii
de stat afecteaz fondul lexical de baz
prin împrumuturi masive, îmbogirea
continu a vocabularului românilor din
regiune cu neologisme sârbeti fiind un
real pericol la adresa limbii române vorbite
în Serbia de rsrit.
În funcie de graiul vorbit, de
obiceiuri, tradiii, port, cu variante de la un
grup la altul, precum i de numele ce-i
dau românii de aici unii altora, se identific
în spaiul moravo-timocean patru grupe
etnografice de limba român distincte între
ele: munteni/ungureni, rani – mrginii,
bufeni i rudari.
Harta nr. 18
Muntenii/Ungurenii formeaz grupul
cel mai numeros al românilor fiind rspândii în majoritatea opštinilor din
estul Serbiei, în regiunea delimitat de râul Morava la vest, Timocul Negru
la sud i Dunrea la nord, la est mrginindu-se cu cellalt grup românesc,
65