Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
cum era i firesc, a fost continuu i de fapt în ambele direcii i datorit
faptului c pân în 1832 trecerea Dunrii se fcea fr restricii.
Abia în timpul Regulamentului Organic când România era ocupat de
rui, guvernatorul Kiseleff a decis în 1834, înfiinarea Corpului Granicerilor
pentru paza frontierei pentru prima dat 140 , astfel rupând legtura între
românii de pe ambele maluri ale Dunrii.
Regiunile din care s-au fcut deplasrile sunt variate, îns în general
cele din apropiere. Cele dou regiuni emitoare de migraii sunt Oltenia,
uneori i Muntenia, pentru partea estic a regiunii studiate, i Banatul pentru
partea vestic a Serbiei de est.
Originari din Moldova, chiar Basarabia, dupa surse istorice înc din
secolul XVIII - XIX, exist în satele Podgorac (opština Boljevac), în
localiti din opština Majdanpek sau chiar în unele la vest de Morava
(Suvaja, opština Varvarin) 141 .
În favoarea teoriei migraiei de la nord de Dunre a populaiei
româneti amintim i cele dou etnonime: cel de ungurean fiind legat de o
posibil origine din ara Ungureasc (arealul Banatului i Transilvaniei) i
cel de ran pentru cei migrai din ara Româneasc (Oltenia i Muntenia).
Fenomenul migraiei este cunoscut îns i în sens invers, de la sud la
nord. Românii dintre Morava i Vidin treceau în ara Româneasc pentru a
cumpra sare, a face comer sau chiar pentru a se aeza 142 . Uneori migraia
avea la origine chiar i motive mai puin serioase, acest fapt artând pe
deplin caracterul fluctuant al populaiei româneti de pe ambele maluri ale
Dunrii. Fenomenul migraiei se oglindete prin numeroase dublete folosite
de o parte i de alta a fluviului: Orevia (Banat), are dublet în Mehedini i
Urovia în Craina; Corbova, Craina – dublet în dou sate din Dolj;
Vârbia/Craina – Vârbia i Vârbicioara/Dolj; muntele Râtanu/Craina-
Irtanu/Mehedini, Vratna/Craina – Vrata/Mehedini. În 1833, zeci de familii
trec în Oltenia i Banat din cauza epidemiei de cium (Trâpcea Th.N., 1999:
135-136).
Are loc îns i o migraie a elementelor sârbeti la nord de Dunre,
începând din secolul al XV-lea pân în secolul al XVIII-lea, când în Banat
i în Câmpia Panonic se refugiaz emigrani sârbi din provinciile sârbeti
din sudul Dunrii, ocupate de turci, sau care deveniser teatrul luptelor
dintre otomani i otirile despoilor sârbi.
140 http://www.politiadefrontiera.ro/inf_generale/istoria2.php
141 Dorin Lozovanu, op.cit., p. 61.
142 T. Bulat, noiembrie-decembrie 1925, Un caz interesant de migraiune în Oltenia, în
“Arhivele Olteniei”, p. 417.
63