Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
pn astzi. Niehbur îi numea îi numea un popor enigmatic. Ali cercettori
se supralicitau în ipoteze, ce duceau la cele mai contradictorii ipoteze” 132 .
În urma cercetrilor efectuate pe teren, G. Vâlsan afirma c:
“Mrginindu-le la grupul compact românesc dintre Timoc i Morava, în
privina vechimii lui, mai toi istoricii români i sârbi sunt de acord: nu
avem dovezi de o mare vechime a românilor din aceste inuturi” 133 .
Teoria originii autohtone a românilor din arealul moravo-timocean,
bazându-se pe argumente credibile este susinut de o serie de cercettori.
Cronicile din secolul al XII-lea, urmate de scrierile lui Dimitrie Cantemir i
ale colii Ardelene, istoricii N. Iorga, A.D.Xenopol, Dimitrie Onciu, susin
c procesul de etnogenez a poporului roman a avut loc pe ambele maluri
ale Dunrii.
Muli lingviti (printre care Sextil Pucariu, E. Gamillscheg), crora li
se adaug i istoricul Silviu Dragomir, susin c Timocul, Banatul i Oltenia
sunt leagnul formrii limbii române 134 .
I.F. Dobrescu i Nicoleta-Laura Dobrescu consider c cea mai
plauzibil ipotez este c “o parte a lor (a românilor timoceni n.m.) sunt
urmaii direci ai populaiei romanizate din provinciile Moesia Superior i
Dacia Ripensis” 135 .
Chiar dac nu mai este de actualitate, teoria reoslerian sau teoria
imigraionist, vine în sprijinul autohtoniei românilor din acest spaiu, prin
susinerea faptului c dacii au fost distrui în totalitate în cele dou rzboaie
daco-romane i c românii s-au format la sud de Dunre i apoi au imigrat la
nord.
Teritoriul studiat a fost timp îndelungat sub administraie roman,
atestarea romanizrii populaiei din arealul moravo-timocean precum i
continuitatea populaiei traco-ilire romanizate în decursul secolelor pân în
prezent, fiind dat de o serie de surse istorice, precum i de numeroasele
dovezi toponimice prezentate în capitolul legat de toponimie. Argumentele
în favoarea formrii i pstrrii unei populaii romanizate în acest areal sunt
destul de convingtoare.
Pân în secolul XVIII, teritoriul cuprins între râurile Timoc i Morava,
abund de denumiri româneti, permanena elementului românesc fiind
132 F. Kanitz , (1904), p. 13.
133 George Vâlsan, (1927), Românii din Serbia, Buletinul Societii Regale de Geografie,
Bucureti, p. 11.
134 Gheorghe Zbuchea, Românii timoceni, (2002), Editura Mirton, Timioara, p. 26.
135 I.F. Florescu, Nicoleta-Laura Florescu, op.cit., p.85.
61