Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
vreo 60 de ani de muntenegreni din neamurile Tutco, Mircovici i Pacovici,
asemenea i în al 3-lea, numai un sat Stiubic (1963 loc.)” 125 .
L.T.Boga în lucrarea “Românii din Macedonia, Epir, Tesalia, Albania,
Bulgaria i Serbia”, aprut în 1913, face o ampl analiz a situaiei
românilor din Serbia i public situaia pe plase i localiti cu numrul de
locuitori.
Scarlat Demetrescu, A.D. Atanasiu, Ed. Borcea în “Carte etnografique
des regions habituées par les Roumains et des colonies etrangeres qui s’y
trouvent”, 1919, ne prezint o rspândire compact a elementului românesc
între Bazia i sud de Vidin, spre vest aezarea elementului românesc
prelungindu-se pân la Morava.
S. Bocu afirm c: “Intre vile Moravei i Timocului, triete o mas
compact de 300.000 de români”.
M. Seton Watson, chiar dac este cunoscut ca prieten al jugoslavilor,
fixa numrul românilor la 200.000 (“Roumanien and the var”).
Dr. Popovici i prof. Giuglea au evaluat numrul românilor dunreni
din Serbia la 300.000 suflete.
Francezul Gustave Gravier în teza de doctorat “Les frontieres
historiques de la Serbie”, scria ca “hotarul Serbiei este Morava i nu
Timocul” 126 . In aceast privin, Vâlsan scria: “în toate timpurile, afar de
rare excepii, din vremea roman i pân în sec. XIX, hotarul Serbiei, a
rmas pe aceast râp, cu o fizaie remarcabil. Cum au ajuns sârbii totui în
stpânirea Crainei? Ce argumente au adus? Iat-le: i fiindc la întemeierea
statului modern sârbesc, la 1833, Milo nu gsea nici un argument, nici
istoric, nici geografic, nici etnic, ca s obin Craina, a apsat, cu toat
greutatea argumentul politic: anume, Serbia are nevoie de legtura cu
România vecin i prin ea cu Rusia. Nevoia pe care o aveau sârbii de
prietenia României a dus la anexarea celui mai compact grup de români
rmas în afar de regatul românesc actual” 127 , spunând mai departe c avem
aici “o adevrat Bucovin de Sud”.
Chiar în crile colare sârbeti din 1907, numrul românilor din arelul
moravo-timocean se ridica la 620.000, iar în 1945 în judeele Craina i
Timoc erau 365.000 vlahi sau români (Cristea Sandu Timoc 1996: 19).
De-a lungul secolului nostru s-au publicat o serie de statistici asupra
numrului românilor dintre Timoc i Morava, atât în România cât i peste
125 Stojan Romanski, (1926), Românite mejdu Timok i Morava,Sofia, p. 48-49.
126 Gustave Gravier, Les frontieres historiques de la Serbie, Paris, p.20-21.
127 George Vâlsan, (1937), Românii din Serbia, Buletinul Socetii Regale Române de
Geografie, LVI, Bucureti, p. 150.
58