Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
În 1991 în Serbia triau 71.536 persoane vorbitoare de "limba valah"
(aproape toate în estul Serbiei Centrale), îns numai 16.539 persoane
înregistrate drept valahi.
Astfel la recensmântul din 2002 s-au declarat 39.736 vlasi (vlahi) si
1.476 români, în total 41.212 de persoane (5.78%) din populaie.
Nu toi îi reprezint pe românii
din Serbia de rsrit, exist i igani
românofoni care s-au declarat de
identitate etnic româneasc. În
ultimii ani se constat procese active
de emancipare etnic, atât ca vlahi,
dar mai ales la contientizarea
apartenenei la etnia român în
general, fapt care genereaz i unele
tensiuni în rândul comunitii.
Datele recensmintelor oficiale
realizate de-a lungul secolului XX
sunt contradictorii, nu se poate
aprecia numrul exact al vorbitorilor
de limb român i dar i a celor care
au identitate etnic româneasc, fie
datorit divizrii oficiale între români
i vlahi, fie a numrului mare care au
fost recenzai ca sârbi, populaia
romneasc din zon fiind foarte
Harta nr. 16
confuz în ceea ce privete identitatea etnic. Recensmântul din 1921 este
cel mai aproape de adevr, fa de cele din perioada postbelic, care ne
prezint diminuri majore i oscilaii ilogice ale numrului de români.
Cercetrile care s-au facut asupra românilor din zon de la 1800
încoace, au stabilit în mod unanim c regiunea estic a Serbiei i, ca o
prelungire a acesteia, colul nord-vestic al Bulgariei sunt locuite într-o
msur covâritoare de români i c acetia, prin continuitatea lor teritorial
cu cei din stânga Dunrii, prin obiceiurile, tradiiile, costumul, limba lor,
absolut identice pe ambele maluri ale Dunrii, sunt o parte întregitoare a
poporului român.
Date neoficiale. Pentru a vedea felul cum cercettorii au prezentat
regiunea, vom cita i reproduce cronologic urmtoarele hri i lucrri:
55