Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei În anul 1866 115 , în Serbia triau conform datelor statistice 127.545 români, constituind 10,5 % din populaia total a rii, fiind astfel cifrai ca a doua naiune a rii. La 1884, populaia strin din întreaga Serbie era în procente, de 10,96% din care românii deineau 7,87%, prin urmare ei reprezentând elementul minoritar cel mai numeros din Serbia 116 . La 1890 populaia româneasc era de 148.684 locuitori, adic deinea o pondere de 6,64% din întreaga populaie, pe judee situaia fiind urmtoarea: Negotin 55,649 (60,77%), Pojareva 58,463 (28,51%), Morava 11.301 (7,05%) i Timoc 30,908 (44,56%). În statistica din 1895 românii constituiau 6,4 % (169.510) din populaia statului, dintre care 183.560 erau rani i 5.950 erau oreni, pe judee fiind repartizai astfel: Negotin 54,582 (58,09%) români i 136.658 sârbi, Pojareva 59,011 (27,03) români i 151.867 sârbi, Morava 9.282 (5,32%) români i 161.817 sârbi i Timoc 34,797 (46,97%) români i 37.575 sârbi. Începând cu 1900, numrul românilor în statisticile oficiale scade brusc i fr motiv la 122.429 persoane, motiv pentru care veridicitatea acestor cifre a devenit tema unor dispute. Primul recensmânt iugoslav, din 1921, arta un spor de populaie româneasc cifrându-se la 139.534 români, repartizai pe judee astfel: Negotin-62.163 români, Pojarev- 44.063 români, Morava – 4.658 români, Timoc – 28.650 români 117 . Aceast cifr îi include i pe cei aproximativ 15000 - 20000 aromâni din Macedonia de nord (înglobat în 1912 Serbiei). La 1931 în estul Serbiei Centrale triau conform datelor oficiale 57.000 români, ca în 1948, când deja era statul socialist iugoslav, s apar dou etnii disticte: 64.095 români si 102.953 de vlasi. Prin acest fapt s-a încercat mascarea caracterului lor etnic românesc, sugerându-se c ar fi un popor distinct cu limb proprie. Urmtoarele recensminte încep s ne ofere date puternic diminuate i fr o logic real a evoluiei demografice a acestei comuniti. La 1953 apar la recensmânt 198.793 vorbitori de limba român în Serbia Central, ca în 1961 în estul Serbiei Centrale s fie doar 1330 români (oficial vlahi). În doar 20 de ani, populaia român crete brusc în 1981 la 25.535 persoane vorbitoare de "limba valah". 115 Conform Geographisches Handbuch zu Andrees Handatlas, 1882, Leipzig und Bielefeld 116 Drzavopis Srbje, sveska XVI, p. VIII i XVII. 117 Statistika Kraljevine Srbije, Kniga XXIV2, p.CIX. 54

IoneliaToarc În 1991 în Serbia triau 71.536 persoane vorbitoare de "limba valah" (aproape toate în estul Serbiei Centrale), îns numai 16.539 persoane înregistrate drept valahi. Astfel la recensmântul din 2002 s-au declarat 39.736 vlasi (vlahi) si 1.476 români, în total 41.212 de persoane (5.78%) din populaie. Nu toi îi reprezint pe românii din Serbia de rsrit, exist i igani românofoni care s-au declarat de identitate etnic româneasc. În ultimii ani se constat procese active de emancipare etnic, atât ca vlahi, dar mai ales la contientizarea apartenenei la etnia român în general, fapt care genereaz i unele tensiuni în rândul comunitii. Datele recensmintelor oficiale realizate de-a lungul secolului XX sunt contradictorii, nu se poate aprecia numrul exact al vorbitorilor de limb român i dar i a celor care au identitate etnic româneasc, fie datorit divizrii oficiale între români i vlahi, fie a numrului mare care au fost recenzai ca sârbi, populaia romneasc din zon fiind foarte Harta nr. 16 confuz în ceea ce privete identitatea etnic. Recensmântul din 1921 este cel mai aproape de adevr, fa de cele din perioada postbelic, care ne prezint diminuri majore i oscilaii ilogice ale numrului de români. Cercetrile care s-au facut asupra românilor din zon de la 1800 încoace, au stabilit în mod unanim c regiunea estic a Serbiei i, ca o prelungire a acesteia, colul nord-vestic al Bulgariei sunt locuite într-o msur covâritoare de români i c acetia, prin continuitatea lor teritorial cu cei din stânga Dunrii, prin obiceiurile, tradiiile, costumul, limba lor, absolut identice pe ambele maluri ale Dunrii, sunt o parte întregitoare a poporului român. Date neoficiale. Pentru a vedea felul cum cercettorii au prezentat regiunea, vom cita i reproduce cronologic urmtoarele hri i lucrri: 55

<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />

În anul 1866 115 , în Serbia triau conform datelor statistice 127.545<br />

români, constituind 10,5 % <strong>din</strong> populaia total a rii, fiind astfel cifrai ca a<br />

doua naiune a rii.<br />

La 1884, populaia strin <strong>din</strong> întreaga Serbie era în procente, de<br />

10,96% <strong>din</strong> care românii deineau 7,87%, prin urmare ei reprezentând<br />

elementul minoritar cel mai numeros <strong>din</strong> Serbia 116 .<br />

La 1890 populaia româneasc era de 148.684 locuitori, adic deinea o<br />

pondere de 6,64% <strong>din</strong> întreaga populaie, pe judee situaia fiind urmtoarea:<br />

Negotin 55,649 (60,77%), Pojareva 58,463 (28,51%), Morava 11.301<br />

(7,05%) i Timoc 30,908 (44,56%).<br />

În statistica <strong>din</strong> 1895 românii constituiau 6,4 % (169.510) <strong>din</strong> populaia<br />

statului, <strong>din</strong>tre care 183.560 erau rani i 5.950 erau oreni, pe judee fiind<br />

repartizai astfel: Negotin 54,582 (58,09%) români i 136.658 sârbi,<br />

Pojareva 59,011 (27,03) români i 151.867 sârbi, Morava 9.282 (5,32%)<br />

români i 161.817 sârbi i Timoc 34,797 (46,97%) români i 37.575 sârbi.<br />

Începând cu 1900, numrul românilor în statisticile oficiale scade brusc<br />

i fr motiv la 122.429 persoane, motiv pentru care veridicitatea acestor<br />

cifre a devenit tema unor dispute.<br />

Primul recensmânt iugoslav, <strong>din</strong> 1921, arta un spor de populaie<br />

româneasc cifrându-se la 139.534 români, repartizai pe judee astfel:<br />

Negotin-62.163 români, Pojarev- 44.063 români, Morava – 4.658 români,<br />

Timoc – 28.650 români 117 . Aceast cifr îi include i pe cei aproximativ<br />

15000 - 20000 aromâni <strong>din</strong> Macedonia de nord (înglobat în 1912 <strong>Serbiei</strong>).<br />

La 1931 în <strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong> Centrale triau conform datelor oficiale 57.000<br />

români, ca în 1948, când deja era statul socialist iugoslav, s apar dou<br />

etnii disticte: 64.095 români si 102.953 de vlasi. Prin acest fapt s-a încercat<br />

mascarea caracterului lor etnic românesc, sugerându-se c ar fi un popor<br />

distinct cu limb proprie. Urmtoarele recensminte încep s ne ofere date<br />

puternic diminuate i fr o logic real a evoluiei demografice a acestei<br />

comuniti.<br />

La 1953 apar la recensmânt 198.793 vorbitori de limba român în<br />

Serbia Central, ca în 1961 în <strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong> Centrale s fie doar 1330 români<br />

(oficial vlahi).<br />

În doar 20 de ani, populaia român crete brusc în 1981 la 25.535<br />

persoane vorbitoare de "limba valah".<br />

<br />

115 Conform Geographisches Handbuch zu Andrees Handatlas, 1882, Leipzig und Bielefeld<br />

116 Drzavopis Srbje, sveska XVI, p. VIII i XVII.<br />

117 Statistika Kraljevine Srbije, Kniga XXIV2, p.CIX.<br />

<br />

54

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!