Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei În anul 1866 115 , în Serbia triau conform datelor statistice 127.545 români, constituind 10,5 % din populaia total a rii, fiind astfel cifrai ca a doua naiune a rii. La 1884, populaia strin din întreaga Serbie era în procente, de 10,96% din care românii deineau 7,87%, prin urmare ei reprezentând elementul minoritar cel mai numeros din Serbia 116 . La 1890 populaia româneasc era de 148.684 locuitori, adic deinea o pondere de 6,64% din întreaga populaie, pe judee situaia fiind urmtoarea: Negotin 55,649 (60,77%), Pojareva 58,463 (28,51%), Morava 11.301 (7,05%) i Timoc 30,908 (44,56%). În statistica din 1895 românii constituiau 6,4 % (169.510) din populaia statului, dintre care 183.560 erau rani i 5.950 erau oreni, pe judee fiind repartizai astfel: Negotin 54,582 (58,09%) români i 136.658 sârbi, Pojareva 59,011 (27,03) români i 151.867 sârbi, Morava 9.282 (5,32%) români i 161.817 sârbi i Timoc 34,797 (46,97%) români i 37.575 sârbi. Începând cu 1900, numrul românilor în statisticile oficiale scade brusc i fr motiv la 122.429 persoane, motiv pentru care veridicitatea acestor cifre a devenit tema unor dispute. Primul recensmânt iugoslav, din 1921, arta un spor de populaie româneasc cifrându-se la 139.534 români, repartizai pe judee astfel: Negotin-62.163 români, Pojarev- 44.063 români, Morava – 4.658 români, Timoc – 28.650 români 117 . Aceast cifr îi include i pe cei aproximativ 15000 - 20000 aromâni din Macedonia de nord (înglobat în 1912 Serbiei). La 1931 în estul Serbiei Centrale triau conform datelor oficiale 57.000 români, ca în 1948, când deja era statul socialist iugoslav, s apar dou etnii disticte: 64.095 români si 102.953 de vlasi. Prin acest fapt s-a încercat mascarea caracterului lor etnic românesc, sugerându-se c ar fi un popor distinct cu limb proprie. Urmtoarele recensminte încep s ne ofere date puternic diminuate i fr o logic real a evoluiei demografice a acestei comuniti. La 1953 apar la recensmânt 198.793 vorbitori de limba român în Serbia Central, ca în 1961 în estul Serbiei Centrale s fie doar 1330 români (oficial vlahi). În doar 20 de ani, populaia român crete brusc în 1981 la 25.535 persoane vorbitoare de "limba valah". 115 Conform Geographisches Handbuch zu Andrees Handatlas, 1882, Leipzig und Bielefeld 116 Drzavopis Srbje, sveska XVI, p. VIII i XVII. 117 Statistika Kraljevine Srbije, Kniga XXIV2, p.CIX. 54
IoneliaToarc În 1991 în Serbia triau 71.536 persoane vorbitoare de "limba valah" (aproape toate în estul Serbiei Centrale), îns numai 16.539 persoane înregistrate drept valahi. Astfel la recensmântul din 2002 s-au declarat 39.736 vlasi (vlahi) si 1.476 români, în total 41.212 de persoane (5.78%) din populaie. Nu toi îi reprezint pe românii din Serbia de rsrit, exist i igani românofoni care s-au declarat de identitate etnic româneasc. În ultimii ani se constat procese active de emancipare etnic, atât ca vlahi, dar mai ales la contientizarea apartenenei la etnia român în general, fapt care genereaz i unele tensiuni în rândul comunitii. Datele recensmintelor oficiale realizate de-a lungul secolului XX sunt contradictorii, nu se poate aprecia numrul exact al vorbitorilor de limb român i dar i a celor care au identitate etnic româneasc, fie datorit divizrii oficiale între români i vlahi, fie a numrului mare care au fost recenzai ca sârbi, populaia romneasc din zon fiind foarte Harta nr. 16 confuz în ceea ce privete identitatea etnic. Recensmântul din 1921 este cel mai aproape de adevr, fa de cele din perioada postbelic, care ne prezint diminuri majore i oscilaii ilogice ale numrului de români. Cercetrile care s-au facut asupra românilor din zon de la 1800 încoace, au stabilit în mod unanim c regiunea estic a Serbiei i, ca o prelungire a acesteia, colul nord-vestic al Bulgariei sunt locuite într-o msur covâritoare de români i c acetia, prin continuitatea lor teritorial cu cei din stânga Dunrii, prin obiceiurile, tradiiile, costumul, limba lor, absolut identice pe ambele maluri ale Dunrii, sunt o parte întregitoare a poporului român. Date neoficiale. Pentru a vedea felul cum cercettorii au prezentat regiunea, vom cita i reproduce cronologic urmtoarele hri i lucrri: 55
- Page 6 and 7: IoneliaToarc ARGUMENT Motto: “S n
- Page 8 and 9: I. ISTORICUL CERCETRILOR Obiectul l
- Page 10 and 11: IoneliaToarc Petru Neiescu, Eugen B
- Page 12 and 13: II. CADRUL NATURAL Cadrul natural a
- Page 14 and 15: IoneliaToarc Poziia geografic i lim
- Page 16 and 17: IoneliaToarc Munii Beljanica (Belja
- Page 18 and 19: IoneliaToarc la confluena cu Dunrea
- Page 20 and 21: IoneliaToarc Premisele geografice d
- Page 22 and 23: IoneliaToarc anii 2003 - 2006, Serb
- Page 24 and 25: IoneliaToarc Moesiei, cronicarul gr
- Page 26 and 27: IoneliaToarc important pentru terit
- Page 28 and 29: IoneliaToarc Iancu de Hunedoara va
- Page 30 and 31: IoneliaToarc despre Mnstiria este l
- Page 32 and 33: IoneliaToarc nahia ârna Reca, mnst
- Page 34 and 35: IoneliaToarc (ambasadorului rus), s
- Page 36 and 37: IoneliaToarc Înainte de cucerirea
- Page 38 and 39: IoneliaToarc e. Aici e valea Timocu
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67 and 68: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
- Page 69 and 70: IoneliaToarc ipoteza autohtoniei mu
- Page 71 and 72: IoneliaToarc mijlocul secolului al
- Page 73 and 74: IoneliaToarc V. AEZRILE UMANE Împr
- Page 75 and 76: IoneliaToarc ATESTAREA DOCUMENTAR
- Page 77 and 78: IoneliaToarc (Duboane), Tchokonjatz
- Page 79 and 80: IoneliaToarc AEZRILE RURALE Tipolo
- Page 81 and 82: IoneliaToarc cu important componen
- Page 83 and 84: IoneliaToarc Satul Brte (Braevac),
- Page 85 and 86: IoneliaToarc uneori specifice doar
- Page 87 and 88: IoneliaToarc fie o mahala româneas
- Page 89 and 90: IoneliaToarc încoace, de acui bise
- Page 91 and 92: IoneliaToarc mic, se practic paza c
- Page 93 and 94: IoneliaToarc (crmid) fr “finisaje
- Page 95 and 96: IoneliaToarc „oborului”, în sp
- Page 97 and 98: IoneliaToarc Dup C. Constante, la
- Page 99 and 100: IoneliaToarc crmid sau piatr. Mai n
- Page 101 and 102: IoneliaToarc De cele mai multe ori,
- Page 103 and 104: IoneliaToarc Cimitirul satului Criv
- Page 105 and 106: IoneliaToarc slujba religioas. Locu
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
În anul 1866 115 , în Serbia triau conform datelor statistice 127.545<br />
români, constituind 10,5 % <strong>din</strong> populaia total a rii, fiind astfel cifrai ca a<br />
doua naiune a rii.<br />
La 1884, populaia strin <strong>din</strong> întreaga Serbie era în procente, de<br />
10,96% <strong>din</strong> care românii deineau 7,87%, prin urmare ei reprezentând<br />
elementul minoritar cel mai numeros <strong>din</strong> Serbia 116 .<br />
La 1890 populaia româneasc era de 148.684 locuitori, adic deinea o<br />
pondere de 6,64% <strong>din</strong> întreaga populaie, pe judee situaia fiind urmtoarea:<br />
Negotin 55,649 (60,77%), Pojareva 58,463 (28,51%), Morava 11.301<br />
(7,05%) i Timoc 30,908 (44,56%).<br />
În statistica <strong>din</strong> 1895 românii constituiau 6,4 % (169.510) <strong>din</strong> populaia<br />
statului, <strong>din</strong>tre care 183.560 erau rani i 5.950 erau oreni, pe judee fiind<br />
repartizai astfel: Negotin 54,582 (58,09%) români i 136.658 sârbi,<br />
Pojareva 59,011 (27,03) români i 151.867 sârbi, Morava 9.282 (5,32%)<br />
români i 161.817 sârbi i Timoc 34,797 (46,97%) români i 37.575 sârbi.<br />
Începând cu 1900, numrul românilor în statisticile oficiale scade brusc<br />
i fr motiv la 122.429 persoane, motiv pentru care veridicitatea acestor<br />
cifre a devenit tema unor dispute.<br />
Primul recensmânt iugoslav, <strong>din</strong> 1921, arta un spor de populaie<br />
româneasc cifrându-se la 139.534 români, repartizai pe judee astfel:<br />
Negotin-62.163 români, Pojarev- 44.063 români, Morava – 4.658 români,<br />
Timoc – 28.650 români 117 . Aceast cifr îi include i pe cei aproximativ<br />
15000 - 20000 aromâni <strong>din</strong> Macedonia de nord (înglobat în 1912 <strong>Serbiei</strong>).<br />
La 1931 în <strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong> Centrale triau conform datelor oficiale 57.000<br />
români, ca în 1948, când deja era statul socialist iugoslav, s apar dou<br />
etnii disticte: 64.095 români si 102.953 de vlasi. Prin acest fapt s-a încercat<br />
mascarea caracterului lor etnic românesc, sugerându-se c ar fi un popor<br />
distinct cu limb proprie. Urmtoarele recensminte încep s ne ofere date<br />
puternic diminuate i fr o logic real a evoluiei demografice a acestei<br />
comuniti.<br />
La 1953 apar la recensmânt 198.793 vorbitori de limba român în<br />
Serbia Central, ca în 1961 în <strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong> Centrale s fie doar 1330 români<br />
(oficial vlahi).<br />
În doar 20 de ani, populaia român crete brusc în 1981 la 25.535<br />
persoane vorbitoare de "limba valah".<br />
<br />
115 Conform Geographisches Handbuch zu Andrees Handatlas, 1882, Leipzig und Bielefeld<br />
116 Drzavopis Srbje, sveska XVI, p. VIII i XVII.<br />
117 Statistika Kraljevine Srbije, Kniga XXIV2, p.CIX.<br />
<br />
54