Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei Într-un reportaj despre românii din Serbia, preotul Boian Alexandrovici, afirm c: “M cheam lumea din alte sate s slujesc, dar înc s sperie, înc le e fric. Am intrat acum într-un sat, Bobova, la Sfilan, la o înmormântare la un om i presa sârbeasc a scris azi, la Belgrad, c lumea nu-l mai vrea pe popa sârbesc" 110 . În anul 2010 se sfinete a doua biseric româneasc, în satul Isacova (Jasikovo), pe valea Moravei, slujbele religioase fiind inute de preotul iconom stavrofor Iel Buobu Lui, paroh al parohiei de Horreum Margi si Isacova. S-a demarat în ultimii doi ani, construirea unei biserici la Busur, Valea Moravei, precum i ridicarea la Malainia a unei a doua biserici, ce va constitui nucleul primei mnstiri româneti din arealul movaro-timocean. Au mai fost ridicate i câteva clopotnie i troie, unde cei doi preoi merg s fac slujbe: în satele ipicovo, Bigrenia, Metovnia, Samarinovac, ârnaica, Geanova. Structura pe grupe de vârst. Populaia din Serbia, inclusiv estul Serbiei, este din ce în ce mai în vârst. În perioada 2002- Harta nr. 12 i Harta nr. 13 2009, proporia populaiei tinere de 15 ani i peste 65 de ani în totalul populaiei variat: procentul de tineri (0-14) a sczut de la 16,1% în 2002 la 15,2% în 2009, în timp ce populaia în vârst de 65 ani i peste a crescut de la 16,6% (2002) la 17,1% (2009). Potrivit recensmântului din 2002, ponderea cea mai mare ca vârst înaintat o au slovenii i germanii, cu o vârst medie de 54.9 i 52.1 ani, dintre toate nationalitatile, urmai de locuitorii de naionalitate bulgar, croat i vlah cu o vârst 110 Ionel Dancu,martie 2011, Dumnezeu nu tie românete în Valea Timocului, Adevrul.ro. 50
IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe de alt parte, cea mai tânr naionalitate este cea de etnie rom, cu o vârst medie de 27,5 ani, iar din grupurile etnice mai mici, goranii 111 , cu o vârst medie de 32 de ani. Structura populaiei pe medii (urban i rural). Puin peste jumtate din populaia Serbiei triete în mediul urban, procentul fiind de 56%. Numrul populaiei în orae a crescut foarte puin, creterea efectivului populaiei urbane datorându-se unor factori cum sunt: sporul natural al populaiei oraelor i atragerea unui numr însemnat de persoane din mediul rural, îndeosebi ca urmare a mecanizrii lucrrilor agricole. În paralel cu acest proces a avut loc o diminuare a ponderii populaiei rurale. Populaia activ. În ceea ce privete ponderea populaiei active care lucreaz, din 1991pân în 2002 a sczut în medie cu 2,7% (pentru populaia de sex masculin cu 3,5%, pentru femei cu 1,7%). Cotele reduse privind activitatea populaiei de sex masculin au fost cauzate în principal de reducerea activitii la generaia mai în vârst, precum i reducerea ponderii populaiei ocupate în agricultur (17.2 la 10.9). A avut loc o scdere accentuat a populaiei active ocupate în agricultur. Conform celor mai recente rezultate, populaia ocupat în agricultur este de doar 10,9% din totalul populaiei. În raport cu 1991, numrul absolut al populaiei agricole a fost redus cu 37%. În paralel a crescut populaia ocupat în industrie i construcii, mai întâi, iar recent, cea cuprins în sectorul serviciilor. 111 Goranii sunt un grup etnic sud-slavic musulman, însemnând “oamenii muntelui”, care a migrat în Serbia din regiunea Gora, localizat între Albania, Kosovo i Macedonia. 51
- Page 2 and 3: IoneliaToarc Comunitatearomâneas
- Page 4 and 5: IoneliaToarc CUPRINS ARGUMENT .....
- Page 6 and 7: IoneliaToarc ARGUMENT Motto: “S n
- Page 8 and 9: I. ISTORICUL CERCETRILOR Obiectul l
- Page 10 and 11: IoneliaToarc Petru Neiescu, Eugen B
- Page 12 and 13: II. CADRUL NATURAL Cadrul natural a
- Page 14 and 15: IoneliaToarc Poziia geografic i lim
- Page 16 and 17: IoneliaToarc Munii Beljanica (Belja
- Page 18 and 19: IoneliaToarc la confluena cu Dunrea
- Page 20 and 21: IoneliaToarc Premisele geografice d
- Page 22 and 23: IoneliaToarc anii 2003 - 2006, Serb
- Page 24 and 25: IoneliaToarc Moesiei, cronicarul gr
- Page 26 and 27: IoneliaToarc important pentru terit
- Page 28 and 29: IoneliaToarc Iancu de Hunedoara va
- Page 30 and 31: IoneliaToarc despre Mnstiria este l
- Page 32 and 33: IoneliaToarc nahia ârna Reca, mnst
- Page 34 and 35: IoneliaToarc (ambasadorului rus), s
- Page 36 and 37: IoneliaToarc Înainte de cucerirea
- Page 38 and 39: IoneliaToarc e. Aici e valea Timocu
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67 and 68: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
- Page 69 and 70: IoneliaToarc ipoteza autohtoniei mu
- Page 71 and 72: IoneliaToarc mijlocul secolului al
- Page 73 and 74: IoneliaToarc V. AEZRILE UMANE Împr
- Page 75 and 76: IoneliaToarc ATESTAREA DOCUMENTAR
- Page 77 and 78: IoneliaToarc (Duboane), Tchokonjatz
- Page 79 and 80: IoneliaToarc AEZRILE RURALE Tipolo
- Page 81 and 82: IoneliaToarc cu important componen
- Page 83 and 84: IoneliaToarc Satul Brte (Braevac),
- Page 85 and 86: IoneliaToarc uneori specifice doar
- Page 87 and 88: IoneliaToarc fie o mahala româneas
- Page 89 and 90: IoneliaToarc încoace, de acui bise
- Page 91 and 92: IoneliaToarc mic, se practic paza c
- Page 93 and 94: IoneliaToarc (crmid) fr “finisaje
- Page 95 and 96: IoneliaToarc „oborului”, în sp
- Page 97 and 98: IoneliaToarc Dup C. Constante, la
- Page 99 and 100: IoneliaToarc crmid sau piatr. Mai n
- Page 101 and 102: IoneliaToarc De cele mai multe ori,
IoneliaToarc<br />
medie de 48 de ani. Pe de alt parte, cea mai tânr naionalitate este cea de<br />
etnie rom, cu o vârst medie de 27,5 ani, iar <strong>din</strong> grupurile etnice mai mici,<br />
goranii 111 , cu o vârst medie de 32 de ani.<br />
Structura populaiei pe medii (urban i rural). Puin peste jumtate<br />
<strong>din</strong> populaia <strong>Serbiei</strong> triete în mediul urban, procentul fiind de 56%.<br />
Numrul populaiei în orae a crescut foarte puin, creterea efectivului<br />
populaiei urbane datorându-se unor factori cum sunt: sporul natural al<br />
populaiei oraelor i atragerea unui numr însemnat de persoane <strong>din</strong> mediul<br />
rural, îndeosebi ca urmare a mecanizrii lucrrilor agricole. În paralel cu<br />
acest proces a avut loc o diminuare a ponderii populaiei rurale.<br />
Populaia activ. În ceea ce privete ponderea populaiei active care<br />
lucreaz, <strong>din</strong> 1991pân în 2002 a sczut în medie cu 2,7% (pentru populaia<br />
de sex masculin cu 3,5%, pentru femei cu 1,7%). Cotele reduse privind<br />
activitatea populaiei de sex masculin au fost cauzate în principal de<br />
reducerea activitii la generaia mai în vârst, precum i reducerea ponderii<br />
populaiei ocupate în agricultur (17.2 la 10.9).<br />
A avut loc o scdere accentuat a populaiei active ocupate în<br />
agricultur. Conform celor mai recente rezultate, populaia ocupat în<br />
agricultur este de doar 10,9% <strong>din</strong> totalul populaiei. În raport cu 1991,<br />
numrul absolut al populaiei agricole a fost redus cu 37%. În paralel a<br />
crescut populaia ocupat în industrie i construcii, mai întâi, iar recent, cea<br />
cuprins în sectorul serviciilor.<br />
<br />
111 Goranii sunt un grup etnic sud-slavic musulman, însemnând “oamenii muntelui”, care a<br />
migrat în Serbia <strong>din</strong> regiunea Gora, localizat între Albania, Kosovo i Macedonia.<br />
<br />
51