Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
naional i de asimilare forat a românilor din Serbia de Rsrit, fapt care
se continu i în prezent.
Biserica Ordotox Sârb a interzis categoric folosirea limbii române în
bisericile din regiune, nici mcar la spovedanie nefiind admis folosirea
limbii materne de ctre români, iar crile liturgice româneti au fost arse.
Preoii români din cele 87 de biserici i 17 mnstiri româneti, ce fiinau
sub jurisdicia Mitropoliei Ugro-Vlahiei 106 , sunt gonii în România i
înlocuii cu preoi sârbi, ce cântau liturghia în slava veche, iar dup 1992,
sunt folosii în regiune, preoi refugiai din Bosnia i Croaia Heregovina 107 .
De asemenea, prin circulara bisericeasc nr. 765 din 18 august 1899,
episcopul Timocului a dat ordin preoilor din eparhia lui ca la botez s se
dea copiilor numai nume “curat naionale”, dup o list cu nume de botez
sârbeti, afiat în fiecare biseric, obligatorie pentru toi locuitorii zonei
(Zbuchea Gh., Dobre C., 2005: 86).
De la anul 1860 biserica româneasc din acest spaiu geografic a fost
transformat în instrument de desnaionalizare. Cei câiva preoi de origin
român, fcându-i studiile în seminarii sârbeti, li s-a ters orice urm de
mândrie i contiin româneasc, devenind nu numai funcionari ai statului,
ci i ageni ai slavizrii 108 .
Aceast situaie s-a perpetuat
pân în secolul XXI, în prezent, în
pofida numeroaselor presiuni venite
Foto 9 Biserica din Malainia (s.) i
Biserica din Isacova (Jasikovo) – d.
din partea statului sârb i a Bisericii
ortodoxe sârbe, situaia bisericii
româneti în regiune, pare s se îmbunteasc. In anul 2004, dup mai
106 Boboc A. Cojocaru, (iunie-octombrie 2010), Boian Alexandrovic – simbol al contiinei
naionale a românilor timoceni, Constelaii ieene, anul V, nr. 2-3 (18-19), p. 29.
107 Dobrescu I.F., Dobrescu N.L., op. cit., p. 84-85.
108 A. Jippa Dumitrescu, Octavian Metea, (1943), Revista Timocul, p.47-51.
48