Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
aceast perioad împrit, partea estic intr în componena sangeacului
Vidinului i partea vestic în componena sangeacului de Branicevo. Turcii
întocmesc statistici despre românii din sangeacul Vidinului în anii 1530,
1586, 1723, 1736, 1740 i 1783. În arhivele din Ankara i Istanbul,
cercettoarea Desanka Bojanic Lucakc gsete tabelele cu recensmintele
populaiei valahe chiar de la 1466, 1478, 1491.
Dup cronicile turceti, în anul 1545, aici existau 457 sate valahe sau
româneti, 35 mahalale i 90 ctune 101 , ca în datele din anul 1560, când s-a
recunoscut provincia autonom Margina, de ctre turci, s apar în Serbia
de rsrit, 498 de sate, 50 de ctune, 18 moii turceti i 26 de mnstiri
înlate de domnitorii români 102 .
În 1866, situaia apare alta la nivel de recensmânt, pe naionaliti. Din
totalul de 1,216,219: sârbi=1,058,189 (87.01%), români (vlahi) = 127,545
(10.49%), igani= 24,607 (2.02%), germani = 2,589 (0.21%), alii = 3,256
(0.27%).
În 1895 din totalul de 2,493,770, sârbi erau circa 2 milioane (cca.
90%), români (vlahi) = 159,000 (6.43%), igani = 46,000 (1.84%).
La recensmântul din 1921 (fr Voivodina, dar incluzând Kosovo i
Macedonia) se înregistrau din totalul de 4.133.478, sârbi i croai=3,339,369
(80.87%), albanezi=420,473 (10.17%), vlahi=159,549 (3.86%),
turci=149,210 (3.61%), germani= 5,969, rui 4,176, sloveni= 3,625, cehi i
slovaci = 2,801, unguri = 2,532, francezi = 717, italieni = 503, polonezi =
286, englezi = 231, ruteni = 35, alii (cei mai muli igani) = 44,002.
În 1948 din totalul de 6,527,966, majoritatea o formau sârbii=
4,823,730 (73.89%), urmai de albanezi = 532,011 (8.15%), unguri =
433,701 (6.64%), croai = 169,864 (2.60%), muntenegreni = 74,860
(1.15%), igani = 52,181, sloveni = 20,998, macedoneni = 17,917,
musulmani = 17,315.
Începând din acest moment, românii sau vlahii dispar din statisticile
oficiale, ca urmare a tensionrii relaiilor jugolavo-române, dotrit
proiectului “Federaia Balcanic” demarat de Iosip Broz Tito. Acest proiect
al liderului jugoslav de a crea o federaie balcanic în care s fie incluse
Albania i Bulgaria, dar sub conducerea Jugoslaviei, a dus la o ruptur între
Stalin i Tito.
101 Ibidem
102 Cristea Sandu Timoc, (2009), LXXI. Câteva relaii medievale cu sârbii, în revista Dacia
Aurelian, Timioara, p. 5.
44