Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE
VECHIMEA I CONTINUITATEA POPULAIEI DIN ESTUL
SERBIEI. Teritoriul cuprins între râurile Timoc i Morava, aa cum s-a
artat în capitolul de geografie istoric, este o arie de veche i continu
populare, diferite populaii succedându-se pân în timpurile moderne. Urme
ale prezenei i activitii omului s-au pstrat înc din paleoliticul superior
(arheologii identificând, mai ales în peteri unelte de os i corn, unele
obiecte de art, respectiv reprezentri antropomorfe sculptate în piatr).
Îns cel mai numeroase i bine conservate urme se pstreaz din
perioada mezolitic (unelte, ceramic i chiar locuine), o caracteristic
general fiind faptul c în zona Porilor de Fier ale Dunrii i în apropiere,
de o parte i de alta a fluviului au existat adesea realiti istorice identice sau
foarte asemntoare.
Cea mai veche cultur identificat în cadrul regiunii cultura Lepenski
Vir 90 -Schela Cladovei (în România), ajunge la apogeu între 5300 î.Hr. i
4800 î.Hr., dar dovezile sugereaz prezena primului om în localitate, în
7000 î.Hr.. Numeroasele sculpturi si arhitectura specifice sunt mrturia unei
bogate viei social i religioas condus de locuitori cu nivelul ridicat de
cultur. Se presupune c oamenii din cultura Lepenski Vir erau descendeni
ai populaiei europene de la sfâritul ultimei ere glaciare.
Dup cultura neolitic cunoscut sub numele de Starcevo-Cri precum
i cea numit Turda-Vinca, perioada de trecere de la neolitic la epoca
bronzului, este reprezentat cel mai bine de cultura Kostolac 91 (2500-1900
B.C.). Urme de locuire apar prima dat lâng Porile de Fier (Cladovo) i
regiunea Timocului (Veljkov, Štubik, peterile din zona Zlotului) i apoi
mai departe de-a lungul Dunrii i Timocului.
Pentru epoca fierului reprezentant este cultura Basarabi (sec. VIII-
VII), cele mai importante situri 92 din rsritul Serbiei fiind cele de la Pecine
lâng Kostolac, Moara Haiducilor lâng Prahovo, Mala Vrbica i Vajuga-
Pesak la Porile de Fier, pestera Zlot lâng Bor.
90 John Chapman, op. cit., p.194-203.
91 Cristian Iona Popa, op. cit., p.13.
92 N. Tasic, op.cit., p.17.
39