Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
râului Timoc, chiar în apropierea graniei statului (denumirea de “Krajina”
însemnând – sfâritul, marginea statului) i,
2. Negotinska Krajina/Craina Negotinului, denumire care nu apare
decât în sursele istorice din secolul al XVIII-lea, în timpul administraiei
austriace. Aceasta este amintit ca districtul Krajina, limitrof districtelor
Klju i Krivina 87 .
Milo Obrenovici, revendicând teritoriul cuprins între munii Miroci i
râul Timoc (1833), îl numete de asemenea Craina, denumirea sârbeasc a
regiunii fiind preluat i de locuitorii din zon, indiferent de originea etnic.
Haiduc-Vâlcu (secolul al XIX-lea), luptând împotriva turcilor, spunea
adeseori: “Capu-oi da, Craina n-oi da”. Cu timpul, populaia de aici ajunge
s se identifice cu denumirea slav a regiunii, întrebai fiind în prezent ce
sunt, rspunsul nu se las mult ateptat: “sîntem crineani”.
În prezent, denumirea de Craina Serbiei, nu se mai refer strict la
regiunea iniial, situat de-a lungul Timocului, ea s-a extins, confundânduse
uneori, dar în acelai timp devenind sinonim cu cea a regiunii
Timocului. Tendina actual general este aceea de a denumi întreg teritoriu
din rsritul Serbiei i nord-vestul Bulgariei ce se întinde de la valea
Moravei(vest) la valea Timocului(est), de la Dunre(nord) pân la Munii
Râtani(sud) cu termenii generici Valea Timocului sau Craina Serbiei mai
rar.
Opiniile cercettorilor sau cltorilor români, care au interacionat cu
acest spaiu, sunt împrite, fiecare delimitând i dând denumirea teritoriului
cel mai probabil, în funcie de informaiile avute, existând adesea i
confuzii.
În urma cercetrilor efectuate pe teren, am aflat c exist i alte opinii,
i anume cele ale românilor din teritoriu. Cele dou numiri mai sus amintite
nu se susin în faa localnicilor, din simpul motiv c acetia nu se regsesc în
denumirile generice date de ctre alii.
Cu varianta regiunea Timocului sau românii timoceni, sunt de acord
doar locuitorii din satele de pe valea Timocului: “la Negotin e Craina. i
mi mult cuprind ranii, vleanii din câmp, câmpenii. Da’ ai din mi sus,
de pe munte, le zâc ungureni. Aicea la noi nu e în minte c sîntem ungureni,
tiina zâce c sîntem ungureni, da la lume nu e. Noi sîntem rumâni, numa
rumâni, nu sîntem ungureni. Administraia e împrât, la tot îi zâce
Timocka Craina, i aici la noi, ama Craina e numai la Negotin. Cladova nu
87 Etnografiski Muzei, (1970), Negotinska Krajina, Beograd, p. 26.
36